Să ne rugăm cu frângere de inimă şi cu smerenie

0
24

Să avem conştiinţa păcatelor noastre. Am batjocorit de multe ori bunătatea dumnezeiască prin greşelile noas­tre și suntem vrednici de mânie şi de pedeapsă. Însă Dumnezeu ne primeşte din iubire să vorbim cu El.

Ar tre­bui ca în timp ce ne rugăm, noi să avem conştiinţa pro­priei noastre păcătoşenii şi a milostivirii Preabunului Dumnezeu. Această conştiinţă va crea în noi zdrobirea inimii şi smerenia, dar în acelaşi timp şi nădejdea mân­gâietoare în bunătatea Domnului, Care S-a jertfit pe cruce spre a ne mântui din decăderea păcatelor noastre.

Această smerenie şi zdrobire a inimii o avea vameşul, şi rugăciunea lui a fost primită de Dumnezeu, în vre­me ce rugăciunea mândrului fariseu a fost respinsă de Dumnezeu.

Kallinikos Karousos, fostul mitropolit al Pireului, Adevăruri mari, în cuvinte simple: Ghid de viață duhovnicească, Editura Egumenița, 2017