Ruga mea

0
23

(1947)

Doamne, pentru toată sărăcia sfântă,
Pentru calea albă în singurătate,
Pentru istovirea cărnii sfâşiate,
Pentru cuiul care-n palme mi se-mplântă,

Pentru strălucirea lacrimii curate,
Pentru dorul tainic care-n suflet cântă,
Oasele sărmane bine Te cuvântă
Pentru toate-acestea, Doamne, pentru toate.

Pentru că Tu, Doamne, eşti nespus de mare,
Pentru că eşti Unul în desăvârşire,
Pentru că eşti Însuţi vatră de iubire,

Soare de dreptate, blândă desfătare,
Pentru că eşti slavă, milă şi-ndurare,
Pentru toate-acestea, îţi aduc mărire.

“Poezii”, Zorica Laţcu Teodosia – Maica Teodosia