Relieful de pe Marte, modelat de CO2

0
94

marteFormele de relief de pe suprafața planetei Marte asemănătoare cu albiile unor râuri este posibil să fi apărut ca urmare a acțiunii dioxidului de carbon și nu a apei, așa cum se credea până acum, susține o echipă de cercetători francezi și americani, într-un studiu publicat în revista Nature.

Teoria originii umede a acestor formațiuni geologice a fost contrazisă pe baza unor simulări matematice potrivit cărora sublimarea gheții de CO2 (gheață uscată) ar putea explica apariția în urmă cu mai puțin de un milion de ani a respectivelor crevase, observate de oameni de știință la sfârșitul anilor 1990 prin intermediul imaginilor furnizate de sonda Mars Global Surveyor. La acea dată, s-a considerat că formațiunile respective dovedeau că, într-un trecut apropiat, pe suprafața marțiană ar fi existat apă, principalul argument în favoarea acestei teorii fiind similitudinea dintre albiile de pe Marte și cele ale râurilor de pe Terra.

Primele modele teoretice au pornit de la ideea că apa ar fi izvorât din subsol, dar ipoteza a fost pusă sub semnul întrebării întrucât unele dintre albii porneau din dune de nisip.

Alte modele presupuneau că, în urmă cu un milion de ani, când poziția lui Marte față de Soare era diferită față de cea din prezent, s-ar fi putut forma la suprafața planetei zăpadă sau gheață, care ulterior s-ar fi topit.

Cele mai recente date obținute de sondele spațiale au arătat că albiile continuă să avanseze, deși temperaturile sunt mult prea scăzute pentru a permite apei să se scurgă pe munții marțieni. În aceste condiții, cercetătorii au elaborat noi ipoteze.

“Gheața uscată de CO2 acoperă polii planetei Marte și latitudinile medii în fiecare iarnă. Există o corelație între distribuția gheții uscate și regiunile în care albiile sunt mai proeminente. În plus, activitatea acestor formațiuni geologice pare a fi sezonieră, cu preferință pentru iarnă și primăvară. Acesta este motivul pentru care dioxidul de carbon ar putea fi cauza apariției albiilor”, a afirmat Colin Dundas, de la Centrul a Astrogeologie din SUA.

CO2, principala componentă a atmosferei de pe Planeta Roșie, condensează atunci când temperatura coboară sub un anumit nivel. Căldura razelor de soare poate provoca sublimarea sa, ruperea și deplasarea straturilor de gheață uscată, urmată de emisii violente de gaz și praf. Petele de culoare închisă care se observă la latitudinile mari în fiecare primăvară marțiană ar putea fi dovada acestui proces, opinează oamenii de știință.

Studiul apărut în revista Science presupune că aceste cicluri sezoniere au erodat suprafața planetei, formând albiile vizibile de pe sondele spațiale. Modelul matematic elaborat de autorii cercetării încearcă să determine unde și când va condensa dioxidul de carbon de la suprafața lui Marte și analizează condițiile necesare pentru ca presiunea gazului să fisureze gheața uscată.

Ana Grama

LĂSAȚI UN MESAJ