Povestea mănăstirii Cozia rămase fără clopote

0
228

Cozia, necropolă domnească, poate printre cele mai cunoscute și vizitate mănăstiri din România, poartă cu ea unul dintre cele mai mari mistere, un mister foarte puțin cunoscut de miile de pelerini care, în drumul lor spre Sibiu, opresc preț de câteva minute să se reculeagă la sfântul lăcaș, așezat pe malul Oltului, la ieșirea din Călimănești.

coziaCtitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân, construcția acesteia începe pe 20 mai 1388, odată cu atestarea documentară a Râmnicului. Cozia este și locul unde voievodul Țării Românești a ales să fie înmormântat.

Adevărul este că una dintre cele mai vechi mănăstiri din România nu mai are clopote, deși Mircea cel Bătrân a înzestrat Mănăstirea Cozia, inițial cu două clopote, datate 4 aprilie 1395, iar, în mai 1413, Mihail voievod, fiul lui Mircea cel Batrân, mai dăruiește Coziei un clopot.

„Acestea sunt clopotele ctitoricești despre care se spune că intonau o linie melodică în amintirea lui Mircea Vodă ziditorul Coziei”.

Erau trei clopote de mărime diferită. Există referințe despre cel mijlociu, care avea înălțimea de 120 de centimetri și diametrul de 110 centimetri, pe care era inscripționat următorul text: „În anul 6903 (1395 — n.r.) luna aprilie acest clopot a fost făcut în numele Sfintei de viață făcătoarei Treimi, în zilele marelui domn Mircea voievod; stareț Gavril” și despre cel mare, de 140 cm înălțime și 120 cm diametru care păstrează pe el înscripția „În numele Sfintei și de viață făcătoarei Treimi. În zilele marelui Io Mircea voievod și a fiului lui Mihail voievod s-au făcut acest clopot în anul 6921 (1413 — n.r.) luna mai și în vremea egumenului Sofronie; cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh — Hamoș meșter” (Constantin Bălăn, „Inscripții medievale și din epoca moderna a României — Județul istoric Argeș”, Editura Academiei Române, București, 1994).

Ligia Rizea spune însă că aceste două clopote nu s-au pierdut, ci, în prezent, se găsesc la Curtea de Argeș, la Episcopia Argeșului și Muscelului. Cât despre clopotul mic se știe că s-ar afla la Arhiepiscopia Râmnicului. Cum s-a întâmplat asta, însă…

cozia 1Se spune că în 1821, după înfrângerile succesive suferite de eteriști, Alexandru Ipsilanti s-a refugiat la Mănăstirea Cozia. Turcii l-au urmărit, iar ctitoria lui Mircea cel Bătrân a fost asediată și avariată grav. Clopotnița a fost devastată, dar turcii nu au luat clopotele, ci doar au căutat „tainița”, o încăpere secretă în care erau ascunse de regulă valorile mănăstirii în caz de asediu. În aceea vreme, la Cozia era egumen Teodosie Mărgărit Arhimandritul, care, însă, pune la adăpost toate valorile Coziei (14 lăzi cu odoare sfinte le dă sub păstrare preotului din Boița, iar nouă lăzi le depozitează în casa vămii împărătești de la Lazaret — (conform celor spuse de Gamaliil Vaida în lucrarea, „Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea cel Mare”, apărută la Râmnicu Vâlcea, în 1986).

Înlăturarea efectelor distrugerilor pricinuite de turci a fost de lungă durată. Contribuie la aceasta următorii doi stareți, arhimandritul Nectarie Diadoh Râmniceanu și arhimandritul Nifon. Cel din urmă îl convinge pe domnitorul Gheorghe Bibescu să învestească în restaurarea Mănăstirii Cozia și, în consecință, lucrările încep în 14 august 1847. Atunci a fost demolată clopotnița, împreună cu curțile exterioare ale căror urme se văd în prezent în partea dreaptă, cum intri pe poarta mănăstirii. Despre soarta clopotelor lui Mircea voievod, aflăm de la superiorul mănăstirii, arhimandritul Agatanghel Dimitrescu, frate al Sfântului Calinic de la Cernica, care într-un raport către Ministerul Cultelor cere voie să dărâme un hambar de la Bolnița Coziei ca să folosească materialele, între altele, „pentru acoperirea clopotelor celor mari ctitoricești ale lui Mircea Voievod cel Bătrân, care de la 1846 au stat trântite jos până în 1872, când adică atunci le-am ridicat pe stâlpi de piatră cu a mea cheltuială, însă neînvelite bine, neavând mijloace”.

Dar, în 1874, Atanasie, episcopul Râmnicului, cere Ministerului Cultelor să-i aprobe ridicarea de la Cozia a unui clopot și 40 de strane, lucru care se duce la bun sfârșit, iar clopotul ctitoricesc cel mic părăsește Cozia.

Dramatic este că în anul 1880, Mănăstirea Cozia este practic desființată, fiind transformată în închisoare. Episcopii Râmnicului și Argeșului revendică în același timp celelalte două clopote ale lui Mircea cel Bătrân. Învinge episcopul Ghenadie Petrescu al Argeșului, iar cele două „renumite clopote ale Coziei” ajung la „frumoasa biserică de la Argeș”, citat din adresa episcopului Ghenadie Petrescu către Ministerul Cultelor.

Față de această decizie a Ministerului Cultelor, așa cum rezultă din raportul prefectului din acea perioadă, din septembrie 1880, dar și din adresa episcopului Râmnicului, Iosif Bobulescu, din 11 februarie 1881, „multe persoane onorabile, din toate clasele sociale, atât din Râmnic, cât și din tot județul Vâlcea și-au arătat nemulțumirea sufletească ce au simțit pentru cedarea către Episcopia de Argeș a celor două clopote mari de la Cozia”. Amărăciunea, pentru evenimentele triste pe care le-a trăit, spune arhimandritul Gamaliil Vaida în cartea sa, a scurtat chiar viața starețului Agatanghel Dimitrescu.

cozia 2„Niciunul din stareții care au urmat la conducerea Coziei nu s-a împăcat cu ideea mutării clopotelor lui Mircea cel Bătrân de la Cozia, dar lucru tot atât de trist și de neînțeles este faptul că, și azi, arhimandritul Vartolomeu Androni, cel de-al 84-lea stareț al Mănăstirii Cozia, se zbate de ani buni să obțină de la Ministerul Culturii aprobarea pentru construirea unei clopotnițe la Mănăstirea Cozia, fiindcă după dărâmarea, în anul 1847, a celei din timpul lui Mircea cel Bătrân, cea mai vestită mănăstire din Țara Românească nu mai are o clopotniță în care, după o bună cuviință elementară, să fie readuse clopotele lui Mircea cel Bătrân, pentru că aceasta ar fi, fără tăgadă, dorința marelui domnitor, dar și a tuturor celor ce trec pragul Mănăstirii Cozia, care, conform statisticilor, este cea mai vizitată mănăstire din țară”, a spus Ligia Rizea.

Sursa:  Agerpres

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ