Poem pentru prieteni

0
245

Jorge Luis Borges 

Nu pot să-ţi dau soluţii pentru toate problemele vieţii
Si nu am răspuns la îndoielile şi temerile tale,
Dar pot să te ascult şi să iau parte la zbuciumul tău.
Nu pot să schimb trecutul şi nici viitorul tău,
Dar când vei avea nevoie de mine, voi fi alături de tine.
Nu pot să te opresc să faci un pas greşit,
Dar pot să-ţi dau mâna, să te susţin să nu cazi.
Bucuriile, victoriile si succesele tale nu-mi aparţin,
Dar mă bucur sincer când te văd fericit.
Nu judec deciziile pe care le iei în viaţă.
Mă străduiesc să te susţin, să te stimulez si să te ajut, de-mi ceri.
Nu pot trasa pentru tine limitele între care să actionezi,
Dar îţi pot oferi spaţiul necesar să progresezi.
Nu pot să te feresc de suferinţă când durerea-ţi frânge inima,
Dar pot plânge cu tine şi pot aduna bucăţile, ca s-o intregesti din nou.
Nu pot să-ţi spun cine eşti şi nici cine ar trebui să fii.
Pot doar să te iubesc aşa cum eşti şi să fiu prietenul tău.
Zilele acestea m-am gândit la prietenii mei, printre care te găseai şi tu.
Nu erai nici în frunte, nici la urmă şi nici la mijloc,
Nu începeai şi nici nu încheiai lista.
Nu erai nici primul, nici ultimul.
Si nici eu nu pretind să fiu primul, al doilea sau al treilea pe lista ta…
Mi-e de ajuns că vrei să te numeri printre prietenii mei.
Îţi mulţumesc că esti unul dintre ei.