PLANTE MEDICINALE – ROSTOPASCĂ

0
174

rostopasca

Din bătrâni se povestește…

… că oricâte griji ai avea, toate pot aștepta până a doua zi. Îți amintești de Scarlett O’Hara, personajul feminin puternic și învingător în orice situație din „Pe aripile vântului”? Desigur, cine n-a trăit o dată cu ea emoțiile din vremurile ei bune, cine n-a susținut-o sufletește când lucrurile au luat o cale plină de frământări, cine n-a admirat-o, cine nu i-a citat spusele uneori? De la ea a rămas acel „la urma urmelor, e și mâine o zi!” Într-adevăr, nu te poți lăsa învins de evenimente neplăcute, situații stresante sau oameni negativi. După cum cred că ai observat, apetitul tău crește când îți privezi organismul de somn, figura ta este încercănată sau obosită, ritmul cardiac este altfel decât în mod normal, iar procesele din metabolism au de suferit. Ca să continui exemplul cu Scarlett, ea suferea de cele mai multe ori din cauza unor lucruri pe care nu le putea avea și din cauza unor oameni la care nu putea ajunge. Tot astfel și noi ne stabilim câteodată ținte mult îndepărtate față de ce putem atinge cu adevărat, căutăm să fim perfecți, uitând că suntem oameni și suntem supuși greșelilor. Uităm să ne bucurăm de ceea ce suntem și ne pierdem în regretul că am fi putut face altfel, ne-am fi putut găsi în alt loc sau am fi putut deveni altcineva. Cel mai bine, cel mai sănătos este să te bucuri de ceea ce ai, să fii fericit cu cei ce-ți sunt alături, cu cel te îndrăgește și te sprijină și să nu-ți mai faci probleme pentru ce nu ai sau pentru alte posibile realități. Iată o plantă medicinală, utilizată din timpuri străvechi, care și-a pierdut în timp „destinul”, nici ea nu mai este considerată ce a fost…

„De la lume adunate și iarăși la lume date”

Rostopasca (Chelidonium Majus) este o plantă perenă, cu rizom ramificat, gros de 1 cm sau 2 cm, de culoare brun-roșcat. Tulpina de rostopască este, de asemenea ramificată, este dreaptă și păroasă și poate atinge 1m. Are frunze de-o parte și de alta tulpinii, care sunt imparipenate (imparipenat=care prezintă perechi de frunzulițe de o parte și de alta a unui ax comun și în vârf are o frunzuliță nepereche), iar florile au patru petale galbene, dispuse în cruce (planta se mai numește și crucea voinicului). Înfloresc din mai până în septembrie prin grădini, tufișuri, pe marginea drumului, în păduri, în locuri umede și umbroase. Părțile utilizate ale plantei sunt ramurile și tulpinile tinere cu frunze. Substanțele active întâlnite în rostopască sunt: alcaloizi, rășini, mucilagii, flavonoizi, colorant galben, ulei volatil, acizi organici, vitamina C, săruri minerale (calciu, magneziu, fosfor), tanin, enzime și altele. Datorită multiplelor sale proprietăți terapeutice (antispastice, coleretice, purgative, decongestive, vermifuge, hipotensive, depurative, relaxante, analgezice, sedative, antibacteriene, cicatrizante etc.) planta are efect benefic în afecțiuni hepatice, litiază biliară, dischinezie biliară, tuse convulsivă, astm bronșic, tahicardie. Rostopasca normalizează colesterolul și cantitatea de bilirubină, combate fibromul uterin, acționează sedativ asupra centrilor nervoși.

Atenție! Rostopasca se utilizează la recomandarea medicului sau în produs finit din farmacii naturiste. În exces, planta este foarte periculoasă, 50-60 g de plantă verde poate ucide un câine. Un adult de 75 de kg nu trebuie să consume mai mult de 4 grame de extract de plantă pe zi. Tot ce este peste această cantitate înseamnă supradozare. Se contracarează cu laxative, vomitive, cărbune activ, lapte dulce.

Infuzia pentru uz intern este eficientă în tulburările gastrice și duodenale, în afecțiuni biliare, în icter cataral, în spasme ale tractului gastro-intestinal, acționează în tusea convulsivă, în angină pectorală, arterită. Atenție! Se utilizează doar o singură zi, câte o lingură, la interval de 3 ore.

  • Infuzie de rostopască pentru consumul într-o singură zi: Peste 1 linguriță rasă de rostopască uscată și mărunțită se adaugă 250 ml de apă clocotită și se infuzează 5-10 minute. Se strecoară și se ia o lingură, din 3 în 3 ore, în timpul unei singure zile.

Se spune că rostopasca are efecte curative în bolile de ficat. Paracelsus, vestitul medic și teolog elvețian, a văzut asemănarea dintre culoarea sevei din tulpina de rostopască și bilă și a început să o folosească în tratarea bolilor de fiere. În urma cercetărilor fitoterapeutice, s-a constatat că planta este un bun drenor hepatic și biliar și regenerează celula hepatică.

După cercetări recente, însă, multe preparate pe bază de rostopască au fost scoase din uz deoarece s-au raportat cazuri de deteriorare temporară a ficatului, cauzată de o inflamare de natură toxică după consumul plantei.

Extern, rostopasca are o mare varietate de întrebuințări, de la tratarea negilor, bătăturilor sau a înțepăturilor de insecte până la mușcături de șarpe, herpes, eczeme. Se pot prepara decocturi, tincturi, suc din plantă proaspătă, colir (pentru boli de ochi), unguente, alifii. Un lucru este cert, negii sunt provocați de viruși, iar sucul roșu (din frunza sau tulpina plantei) de rostopască inhibă dezvoltarea lor. Mai mult, s-a constatat un fapt și mai spectaculos și anume că și formarea celulelor epiteliale din care cresc negii, ca și creșterea unor alte tumori, sunt oprite de rostopască. Dar, atenție, nici în acest caz nu se recomandă automedicația.

Pe urmele înțelepților…

Se spune despre rostopască faptul că este bine să o culegi numai în „crucea zilei”, atunci când Soarele intră în zodia Leului, pentru că acela este momentul când planta are maximum de forță. Numele latin al plantei, Chelidonium se traduce prin „darul cerului”. Albrecht Durer, celebru pentru picturile sale cu imagini din natură, a pictat un fir de rostopască după ce a fost tratat de către medicul său cu remedii obținute din această plantă. El și-a realizat și un autoportret inversat (reflexie în oglindă) în care-i indica medicului său zona vezicii biliare, locul dureros. Oricât de controversate ar ajunge să fie anumite plante, oricâte dispute s-ar isca între oameni pornind de la o contraindicație sau un efect advers, ambele posibile, oricâte alternative ai putea avea de ales, nu uita ce a spus, pe bună dreptate, Aristotel: „Natura nu face nimic în zadar.”

O dietă echilibrată, un regim sănătos de viață și unele alegeri nutriționale tot mai bune cu fiecare zi te ajută să eviți disfuncțiile organice și să previi multe maladii. Iată principalele zece alimente prin care îți poți ajuta ficatul:

  • turmeric
  • somon
  • varză kale
  • afine
  • struguri
  • grâu verde
  • semințe de dovleac
  • alune braziliene
  • ulei de măsline
  • linte

Mihaela Mușetescu

Baner asculta RJS