Plante medicinale – NUCUL

0
76

nuc

Note de primăvară…

Părinții sunt acuzați tot mai des că sunt din cale afară de protectori și plini de temeri. Preferă să îi știe pe cei mici la tabletă, calculator, telefon, televizor sau, în cel mai fericit caz, la teme decât să îi lase să se zbenguie pe afară sau să rătăcească prin oraș. Toate acestea atât pentru siguranța copiilor, cât și pentru liniștea lor, a părinților. Pare o lume anormală și totuși explicații există. Mai degrabă decât interesul copilului primează confortul nostru psihic, ca părinți. De ce să mă preocup și să-mi fac tot felul de gânduri lăsând copilul să exploreze și să experimenteze, cu riscul de a se răni, a se juli, a ameți că se învârtește prea mult, când pot să stau relaxată să-mi văd de treabă știindu-l pe cel mic „la adăpost”. Dar, în ciuda a ceea ce credem, el nu este protejat. Pe lângă tot felul de capcane virtuale, există riscul să creștem un inadaptat, un viitor adult care în viața reală va socializa puțin și prost, un arțăgos care va considera că părinții lui sunt prea ciudați și inadecvați, dacă nu se exteriorizează într-un anume fel sau râd la glume pe care el le consideră învechite, banale. Va pierde timpul în mod inutil pentru statusuri pe Facebook și Instagram, goale de orice substanță, care strâng câteva zeci de like-uri de la persoane tot atât de seci și nepregătite ca și el. Și când va veni timpul să converseze în viața reală cu cineva care vorbește o limbă străină, de exemplu, va da din colț în colț întrebându-și „inutilii” părinți, care au avut voința să învețe la timpul potrivit, cum se traduce un cuvânt sau altul. Nu mai spun de cei care nu desfășoară o activitate fizică susținut și consecvent, care pe lângă stimularea metabolismului, îți dezvoltă mintea și îți ascute inteligența! Efortul fizic pentru un copil este esențial pentru întărirea mușchiului cardiac, a oaselor, mărind controlul neuromuscular, îmbunătățind stima și încrederea de sine, pentru o protecție optimă în fața unor potențiale afecțiuni mai grave. Ideea nu este să fii permisiv până la dezinteres, și nici extrem de dur, ci să reușești să găsești o cale de mijloc pentru ca micuțul să crească învățând tot ceea ce este necesar conform vârstei sale. O bună acțiune asupra unei dezvoltări fizice și intelectuale armonioase o au nucile, fructele plantei prezentate astăzi.

„De la lume adunate și iarăși la lume date”

Nucul (Juglans regia) este un arbore impunător și maiestuos, ce poate atinge și 30 de m înălțime, cu coroană bogată și ramificată, dezvoltată dintr-un trunchi bine dezvoltat și o rădăcină pivotantă. Frunzele sunt imparipenat compuse, constituite din 7-9 foliole, asimetrice, colorate în roșu, la început, apoi în verde. Face flori mascule, grupate în amenți negricioși (mâțișori) și femele, mai rare, grupate câte 2-3, în poziție terminală. Fructul său este o drupă globulară mare, cu înveliș cărnos, verde (pericarp). Lunile în care înflorește – mai, iunie. Părțile care se utilizează sunt frunzele tinere (fără pețiol), coaja fructelor verzi, fructele mature brunificate și fructele crude (coaja lor este amară, însă). Din punct de vedere chimic, toate organele utilizate ale plantei conțin compuși benefici pentru organism, astfel: în frunze întâlnim urme de ulei eteric ce dă miros specific, vitamina C, săruri minerale, taninuri, caroten, alcaloizi, principii amare, glicozide flavonice, tirozină; în cojile fructelor avem vitamina C, săruri minerale, acizi organici, taninuri, flavonoide; miezul de nuci conține proteine, glucide, vitamine (A, B1, B2, C, P, PP), săruri minerale (calciu, potasiu, cupru, fier, zinc, magneziu, sodiu, fosfor), ulei gras extrem de nutritive pentru organism, în special pentru copii, bătrâni, pentru cei care se recuperează după o boală sau pentru persoanele cu afecțiuni nervoase. Toți acești compuși ajută corpul uman și au diverse roluri – stimulator, astringent, antiseptic, depurativ, antialergic, hipotensiv, hipoglicemiant, antiinflamator, dezinfectant, calmant, emolient.

Multiplele proprietăți terapeutice ale substanțelor conținute de frunzele de nuc conferă acestora efecte pozitive în disfuncții digestive, în diabet zaharat, în infecții renale și genitale, în probleme dermatice și în afecțiuni bucale. Diversele preparate pe bază de frunze de nuci ajută la purificarea sângelui, reglează presiunea sângelui în caz de hipertensiune arterială, sunt indicate în caz de inflamare a vaselor sanguine, în rahitism, reumatism, artroze. Infuziile simple și concentrate din frunze uscate de nuc sunt recomandate pentru reducerea glicemiei, în hepatită, infecții renale, rahitism, enterite acute, scaune diareice, transpirație excesivă.

  • Infuzie din frunze de nuc: Se toarnă 200 ml de apă clocotită peste 1 linguriță de frunze uscate de nuc, se lasă 10 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi în afecțiunile amintite.
  • Infuzie concentrată din frunze de nuc: Se toarnă 200 ml de apă clocotită peste 2 linguri de frunze uscate și măcinate, se infuzează 15 minute, se strecoară (dublați strecurătoarea cu tifon) și se beau 4 linguri pe zi.

Pentru afecțiuni cutanate, se poate folosi o infuzie din amestec de părți egale de frunze de nuc cu trei frați pătați, 2 lingurițe de amestec la 200 ml de apă clocotită, din care se beau până la 4 ceaiuri pe zi.
Din frunzele de nuc și coji de nuci verzi se pot pregăti diverse preparate cu întrebuințare fructuoasă în diverse maladii – vin terapeutic, suc proaspăt, tinctură, decoct (din pericarp), pulbere din coji de nuci verzi (uscate și măcinate), lichior din nuci verzi, lichior din pericarp, pulbere și macerat din muguri de nuc.

  • Lichior de nuci verzi (rețetă): Se iau aproximativ 25 de nuci verzi, se taie în părți mici și se introduc într-o sticlă cu alcool de 40 de grade, astfel încât alcoolul să acopere nucile cu 2-3 cm. Se închide etanș și se pune la soare (sau la căldură) pentru a macera în jur de 25-30 de zile. După ce s-a scurs timpul, se filtrează și se adaugă în lichid un baton de vanilie, câteva cuișoare, puțină nucșoară, coaja de la o portocală și 300 g de zahăr. Se agită bine acest amestec și se pune la macerat 3-4 zile, agitând zilnic. Se filtrează și se depozitează în sticluțe mici din care se iau câte 1-2 lingurițe. Acest tratament urmărește detoxifierea ficatului și a stomacului, purificarea sângelui, combaterea paraziților intestinali, stimularea digestiei lente.

Nucul are multiple întrebuințări externe, este bun pentru iritații oculare, tenuri grase, acneice, seboreice, arsuri solare, dermatite, eczeme, răni, degerături, micoze, picioare umflate, combaterea insectelor. De asemenea, previne căderea părului și formarea mătreții și are efect colorant prin închiderea nuanțelor părului castaniu și negru. Se poate prepara în multe moduri, de la infuzii și macerate, la tincturi, uleiuri și alifii, dar despre toate aceste utilizări externe, precum și câteva rețete de dulciuri cu nucă, într-un alt articol.

Utilizări tradiționale…

„În unele zone din țara noastră amenții sau frunzele se puneau în petrol, iar vasul în care se făcea plămădeala era ținut trei săptămâni acoperit cu gunoi de grajd, iar cu extractul lipofil se fricționau zonele dureroase. Scăldătorile din frunze și coji de nucă verzi erau frecvent folosite pentru copii scrofuloși, cărora li se administra ceaiul și intern. În unele părți se făcea scaldă cu un decoct preparat din frunze de nuc, ace de brad, coada calului și pucioasă (sulf) prin care se trata râia (scabia).” (Oana Cioancă)
În unele părți ale țării, în mediul rural, nașterea era facilitată de frunze de nuc fierte, care se înfășurau calde în jurul pântecelor. Bolnavilor de icter li se administrau băi din leșie preparată din crengile de la nouă nuci diferiți arse și puse în apă. Extractele din foliolele de nuc sunt folosite și acum ca depurative și antihelmintice, precum și ca remedii contra catarului intestinal. În multe zone ale țării, frunzele de nuci se pun în saltele, în lăzile de zestre și în șifoniere, contra puricilor și ploșnițelor. Fetele brunete folosesc decoctul din pericarp pentru a reda părului strălucire, culoare și un aspect mătăsos.

Mihaela Mușetescu

Baner asculta RJS