Plante medicinale – MĂCEȘUL

0
117

maces

Note de primăvară…

A venit primăvara, cel puțin calendaristic, încet-încet fructele și legumele autohtone se vor coace și în grădinile noastre. Cei ce vor să mănânce un dulce sănătos vor găsi cu siguranță fructe în magazinele de profil, pline glucide care le vor satisface necesarul zilnic de zaharuri. Totuși, celor ce au diabet zaharat li se recomandă evitarea consumului de fructe cu peste 20% glucide, bine coapte sau uscate, cum sunt strugurii, prunele, perele, curmalele, stafidele, smochinele, bananele sau mango. Alimentele propuse într-un astfel de regim alimentar sunt cerealele, fructele mai puțin dulci, cum sunt caisele, lămâia, avocado-ul, afinele, coacăzele, murele, zmeura, grepfruit-urile și fructele oleaginoase neprăjite (nuci, arahide, unele semințe, alune). De asemenea, regimul dvs. trebuie să conțină leguminoase, zarzavaturi, lactate, ouă, ulei presat la rece, cum este cel de rapiță, de măsline, de nuci, de floarea-soarelui și altele. Persoanele cu afecțiuni de diabet zaharat trebuie să limiteze porțiile de legume uscate, de pildă mazăre și fasole boabe, de anumite lactate, de făinoase (pâine, cornuri, produse de patiserie), de legume dulci, cum sunt cartofii și sfecla roșie și de fructe foarte dulci (pe lângă cele enumerate, se adaugă și piersicile, cireșele, merele, mandarinele, portocalele, minolele, pepenele verde și cel galben). Se recomandă un regim bogat în fibre, care încetinesc absorbția glucidelor, scăzând colesterolul din sânge și micșorând glicemia. Dintre alimentele care conțin fibre amintesc orzul, ovăzul, broccoli, morcovi, varză. E de prisos, cred, să menționez că toate aceste alimente trebuie consumate calculând rația calorică și indexul glicemic al fiecăruia, sub atenta supraveghere a medicului dvs. curant. Un tonic vitaminizant se poate prepara și din măceșe, după cum vei afla în cele ce urmează…

„De la lume adunate și iarăși la lume date”

Măceșul (Rosa canina) este un arbust cu spini și frunze căzătoare, ce măsoară între 1 și 5 metri. Țepii mici și ascuțiți de pe tulpină au forma unor cârlige. Frunzele sunt în grup de 5-7 frunzulițe, iar florile sunt nuanțate în roz pal, dar există și plante cu flori roșii, albe sau roz închis. Măceșul crește atât la câmpie, cât și la deal. Tufele sale pline cu flori răpesc privirile, iar toamna fructele roșii ne îmbie să le culegem. În scopuri medicinale se folosesc fructele, florile, semințele și rădăcina.

Fructele și frunzele conțin multe substanțe biologic active ca: vitaminele C, P, B2, E, K, PP, lecitină, acid nicotinic, vanilină, acid citric, acid dehidroascorbic, pectine, acid tartric, acid malic, flavonoizi, carotenoide, zaharuri, tanini, săruri minerale. Semințele au ulei volatil, iar petalele florilor au un ulei eteric asemănător celui de trandafir. Fiind atât de pline de vitamine, măceșele sunt bune în avitaminoză și hipovitaminoză, sunt tonice în caz de anemie, stimulează secreția biliară, sunt indicate în tratamentul colitelor, în afecțiuni hepatice și colecistite. Fructele de măceș măresc rezistența capilarelor, normalizând circulația sanguină periferică. Măceșele cresc rezistența organismului față de boli, protejează aparatul digestiv, având grijă de pereții stomacului și ai intestinelor. Prepară o infuzie simplă din măceșe care te va ajuta în afecțiunile amintite.

  • Infuzie de măceșe: Peste 2 linguri de măceșe se toarnă 250 ml de apă clocotită, se lasă să infuzeze până se răcește, apoi se strecoară și se bea de 2-3 ori pe zi înainte de mese, îndulcită sau ca atare.

Grație efectului lor diuretic, semințele și fructele de măceșe tratează infecțiile urinare și protejează rinichii. Se recomandă decoct pentru o cură îndelungată persoanelor diagnosticate cu litiază biliară. Decoctul din fructe este un bun antiinflamator, fiind întrebuințat în caz de inflamație intestinală, colită sau în arterioscleroză. Se recomandă și în curele de dezintoxicare pentru fumători și alcoolici (2-3 pahare pe zi).

  • Decoct din măceșe: Se pun la fiert, pentru 5-10 minute, 2 linguri de fructe zdrobite și 500 ml de apă clocotită. Se acoperă și se infuzează 10-15 minute.

Poți prepara, de asemenea, un delicios suc din măceșe, răcoritor și revigorant în zilele toride de vară.

  • Suc din măceșe: Fructele (maturizate) se taie, curăță de semințe și perișori, se opăresc în apă în clocot pentru 2 minute, după care se zdrobesc cu un blender. Cu apa în care au fost opărite măceșele și 300 g zahăr/litru de apă se face un sirop. Siropul se amestecă cu pasta obținută și se pune amestecul pe foc la foc lent pentru 5 minute, după care se toarnă în recipiente sterile.

Pe urmele științei…

Măceșul este cunoscut și folosit din timpuri străvechi ca plantă medicinală. Ceaiul din fructe de măceș era utilizat în tratarea bolilor de stomac, intestine, rinichi și ficat, în scarlatină, în tifos, în tuberculoză. Oamenii din vremurile de demult foloseau, pe lângă fructe, și frunzele, și rădăcinile de măceș. Decoctul din rădăcină de măceș era prețuit pentru combaterea viermilor intestinali, iar din frunze și miere se prepara un sirop bun pentru eczeme sau inflamarea cavității bucale. Măceșul conține multă vitamina C, cantitatea conținută de fructele de măceș fiind de 80-100 de ori mai mare decât în citrice, afine și mere. Din cauza acidității, ele sunt contraindicate celor ce suferă de ulcer și gastrită. După folosirea tuturor preparatelor din măceș, trebuie să clătiți cavitatea bucală fiindcă acizii pot distruge smalțul dinților.

Mihaela Mușetescu

Baner asculta RJS