Plante aromatice – LEUȘTEANUL

0
121

leustean

Leușteanul (Levisticum officinale) este o plantă puternic aromată, apărută inițial în flora spontană din Bazinul Mediteranean. Leușteanul are o tulpină groasă și goală pe interior, ce poate atinge înălțimea de 180 cm. Din tulpină pornesc crenguțe ramificate și frunze mari. În vârful plantei apar umbele galbene, care dau un aspect impresionant. Are aromă specifică, distinctivă, dată de componentele bioactive – ulei esențial, proteine, cumarine, taninuri, alcaloizi, zaharuri, vitamina C, săruri minerale, rășini, acizi organici. În scopuri terapeutice se folosesc frunzele, semințele și rădăcinile (rădăcinile se culeg începând cu al doilea an de vegetație). Pentru aromatizarea mâncărurilor, în gastronomie, se utilizează frunzele cu pețiol și rădăcinile uscate sau proaspete. Frunzele se folosesc la ciorbe, carne, pește, sosuri, orez, salate, unt sau brânză cu verdeață, aperitive și multe altele, iar rădăcinile tinere și pețiolurile se adaugă la marinate, la produsele de panificație, la diverse băuturi. Tulpinile sunt utilizate și la fabricarea parfumurilor.

Leușteanul are o plajă largă de acțiuni interne și externe. Intern, planta are efecte hipotensive, tahicardiace, diuretice, digestive, stomahice, calmante, stimulente ale sistemului nervos, de reglare a ciclului menstrual, de fortificare a aparatului urinar. De asemenea, este un bun antitusiv și poate fi folosit ca expectorant. Se recomandă chiar ca tratament complementar în tumori benigne ale ficatului, folosindu-se în aceste cazuri un macerat de rădăcină cu miere și vin bio, de casă (amestec în părți egale din ingredientele amintite, cu timp de macerare de 7-8 zile – se ia 1 lingură cu 30 de minute înainte de mesele principale, după consultarea medicului dvs. curant). Leușteanul este un bun remediu pentru indigestii (ceai din semințe), afecțiuni ale stomacului și ale tubului digestiv, arsuri gastrice, gaze intestinale, colici intestinale, tuse, tuse convulsivă, insuficiență cardiacă, hipertensiune, diureză scăzută, tulburări menstruale, isterie, astenie nervoasă, iritabilitate, nervozitate. Ceaiul de leuștean este un tonic general, se consumă în caz de dificultăți respiratorii și chiar în caz de migrene.

  • Infuzie de leuștean – frunze uscate: Se infuzează acoperit în 250 ml de apă fierbinte o cantitate de 2 lingurițe de frunze uscate și mărunțite de leuștean. Se lasă 10-15 minute și se strecoară. Se beau 2 căni pe zi pentru ameliorarea tusei convulsive, în indigestii, afecțiuni digestive, hipertensiune. Infuzia revigorează pielea feței – 1 lingură de 3 ori pe zi.
  • Infuzie de leuștean – frunze verzi: Se pune o jumătate de lingură de frunze verzi, tăiate, la o cană de apă fierbinte, se infuzează 15 minute și se beau 2 căni pe zi. Se recomandă în caz de tuse, colici intestinale, balonare, tulburări menstruale, afecțiuni cardiace.
  • Decoct de leuștean – pulbere de rădăcină: Se fierb 250 ml de apă cu 1 lingură de pulbere de rădăcină pentru 15 minute. Se pot bea până la 3 căni zilnic pentru hipertensiune, tuse uscată, bronșite, traheite, dureri de stomac. Decoctul se poate prepara și din 1 linguriță de frunze uscate la o cană de apă, fierte acoperit.

Leușteanul conține un ulei esențial care este folosit ca ingredient principal în celebrul condiment Maggi. Este o plantă care are nevoie de mult spațiu de dezvoltare, deși nu este pretențioasă meteo, ea crește și la soare, și la umbră parțială. Numai că nu iubește umezeala extremă, ci moderată, iar solul trebuie să fie bogat și adânc. Dacă doriți ca planta să facă frunze puternice trebuie să-i tăiați florile.
Extern, leușteanul are proprietăți antireumatismale, cicatrizante, fortifiante și este indicat în caz de reumatism, ulcerații și inflamații ale pielii, debilitate psihomotorie la copii (tratament complementar). Este un bun odorizant pentru picioare, ba, mai mult, poate împiedica transpirația acestora (luați o mână de leuștean proaspăt, turnați o jumătate de litru de apă fierbinte, lăsați să devină călduț și țineți picioarele în apă).

Atenție! Consumat în exces, leușteanul poate cauza amețeli și probleme renale! Nu trebuie consumat în timpul sarcinii! În timpul curelor cu leuștean, evitați expunerea la soare – pielea devine fotosensibilă!

Leușteanul mai este numit și „leac atotputernic”, iar locul său de origine este Persia, Iranul de astăzi. În zilele noastre, planta este intens cultivată în Europa și America de Nord, unde a fost naturalizat. Tradițional, frunzele erau puse în legături pentru „a lua” durerea de cap. „Rădăcina pisată și opărită se punea sub formă de prișnițe la junghiuri, fiind cunoscută ca muștarul țăranului. Infuzia de rădăcini se folosea în tratamentul febrei tifoide.”
În nordul Moldovei, se uscau frunzele și se macerau în borș de tărâțe de porumb, iar cu extractul obținut se spălau vitele dacă erau mușcate de șarpe.

Mihaela Mușetescu

[pro_ad_display_adzone id="95017"]