Părintele Galeriu în tramvai

0
69

Se spune că Părintele Galeriu, după ce şi-a terminat cursurile la Institut, a urcat în tramvaiul 15, care oprea în faţa fostului Spital brâncovenesc, demolat în timpul lui Ceauşescu. Urcând în tramvai, un tânăr dintr-un grup de alţii de vârsta lui a început să-şi arate vitejia:

– Ia uite, bă, a urcat un popă în tramvai! Ia uitaţi-vă ce barbă are, ca un măturoi… Şi ce ţoale negre şi largi! Hă, hă, hă!

Auzindu-l, Părintele Galeriu şi-a făcut loc printre călători şi s-a îndreptat spre tânăr:

– Daţi-mi voie, daţi-mi voie! Şi-şi făcea loc printre călători…

Când a ajuns la tânărul viteaz, şi-a pus mâna pe umărul lui şi l-a blagoslovit prin cuvintele:

– Linişteşte-te, dragă, linişteşte-te! Apoi, întorcându-se spre ceilalţi călători:
– E bolnav, sărmanul, lăsaţi-l să se liniştească!
– Şi iar către tânăr:
– Te-ai liniştit? Atunci e bine!…
– Toţi călătorii au început să râdă auzind şotia Părintelui Costache!
– Tânărul a tăcut şi la prima staţie a coborât victorios din tramvai.

“200 întâmplări nostime din viaţa Părinţilor” – Culegere şi adaptare Romeo Petraşciuc. Editura Agnos, 2015