Ocolul Pământului în 80 de minuni – Piramidele de la Gizeh, Egipt

0
366

piramide_egipt

Par să-şi râdă de oameni. Stau acolo de aproape cinci mii de ani, drepte si perfecte, să domine de la înălţimea lor câmpia Gizeh, fără să-ţi dezvăluie, decât poate în mică parte, secretele. Cele trei piramide au fost întotdeauna un simbol provocator.

După ce au fost abandonate vechile teorii care vorbeau despre sclavi biciuiţi până la moarte şi de suplicii inimaginabile, astăzi se ştie că piramidele au fost construite de echipe de pălmaşi experţi ghidaţi de ingineri, de arhitecţi şi de maiştri constructori care controlau îndeaproape şi făceau calcule matematice serioase folosind instrumente primitive, însă exacte, în schimbul muncii primeau hrană pentru ei şi familiile lor, aveau dreptul să aibă un mormânt (deci drept la nemurire) şi se simţeau parte a unui proiect unic.

piramides-de-giza

Construcţia lăcaşului etern al faraonului era, de fapt, nu numai un şantier. Era o lucrare ce aduna diferite triburi, oameni împrăştiaţi pe întreg teritoriul Egiptului cu un scop comun: să unească umanul cu divinul prin reînvierea suveranului, care urma să aibă grijă de succesorul şi de poporul lui.

Cel puţin după rânduiala lui Maat, modelul egiptenilor şi idealul lor spiritual – justiţie, comportare morală, pace şi armonie -, care era însuşi pilastrul pe care se baza toată organizarea religioasă şi politică a ţării.

egypt-pyramids-of-giza-great-pyramid-with-tomb-of-senegemib-inti-in-front

În acest mod, genial prin simplitatea sa, egiptenii aveau din ce trăi, economia se dezvolta, monumentele aveau cu siguranţă să-i impresioneze pe vizitatori şi se crea un spirit naţionalist care avea să-i unească mereu pe toţi împotriva unui eventual cotropitor străin. Pe scurt, se garanta o pace internă stabilă.

thstck_egipt_piramida_wielblad_600

Piramidele au fost ridicate în timpul Dinastiei IV (2613-2494 i.Hr.) a Regatului Vechi (2630-2184 î.Hr.) şi găzduiesc mormintele faraonilor Kheops (Khufu), Khefren (Khafre) şi Mykerinos (Menkaure).

Şi în timpurile srăvechi s-a speculat multă vreme pe seama lor: de exemplu, istoricul Herodot (secolul V î.Hr.) a scris că, pentru construirea celei dintâi, au lucrat timp de douăzeci de ani 100.000 de muncitori.

the-great-sphinx-of-giza-in-egypt-with-the-pyramid-of-khafra-in-the-background-1600x1066

Napoleon Bonaparte, care le striga cu glas de tunet trupelor lui: „Soldaţi, de sus de aici vă privesc patruzeci de secole”.

Le-a redescoperit după ani de zile de uitare, răspândind în lume febra egiptologiei, în 1818, Giovanni Battista Belzoni, fost luptător de circ din Padova, ulterior arheolog improvizat, a reuşit în cele din urmă să găsească intrarea în piramida lui Khefren şi nu a rezistat tentaţiei să nu-şi scrijelească propriul nume pe pietrele străvechi.

5795479_f520

La scurtă vreme, genovezul Caviglia a pătruns in piramida lui Kheops şi astfel zona Gizeh a fost invadată de cercetători.

Până în zilele noastre s-au făcut progrese apreciabile, însă multe întrebări cu privire la aceste monumente au rămas fără răspuns. Cel mai recent mister datează de acum câţiva ani când, mulţumită unei telecamere montate pe un robot minuscul, s-a găsit pe un culoar de aerisire din Marea Piramidă a lui Kheops o uşă mică, pătrată, cu latura de circa 20 de centimetri şi cu două mânere de bronz.

6e4448d1ee830f858bd4af65b51f6298

Prezenţa acesteia este încă inexplicabilă, tot aşa cum încă nu se ştie ce ascunde. În rest, nu se ştie nici de ce încăperea mortuară a faraonului este lipsită de desene sau de inscripţii, şi chiar de obiecte; goală, cu excepţia sarcofagului monolitic din granit roşu, la rândul lui gol şi mut.

piramida-sfinxul

Se ştie, fireşte, că piramidele erau reprezentarea pietrificată a razelor soarelui care se împrăştie pe Pământ. Astfel, în cea mai mare parte a picturilor şi basoreliefurilor, soarele aruncă pe planetă fascicule de lumină care provin din globul său şi iradiază ca un con pe suprafaţă.

Cairo-Pyramides-of-Gizeh

De aici pare să fi apărut ideea unei structuri care să permită razelor divine să se concentreze în vârful ei şi să coboare apoi pe sol, formând astfel o piramidă de lumină şi de energie, realizată cu un anume raport între înălţime şi perimetru care corespunde numărului sacru.

Poate într-o zi arheologii vor găsi explicaţii certe. Deocamdată, Sfinxul, care se înalţă alături de piramide, stă şi priveşte.

piramide_giza_esfera_punta-movil

Ocolul Pământului în 80 de minuni, Destinaţii de vis pe cinci continente, Editura Litera

LĂSAȚI UN MESAJ