Ocolul Pământului în 80 de minuni – Kremlin, Moscova

0
87

moscow_city_kremlin_bridge_capital_russia_flag_59197_602x339

Soarele face să scânteieze stelele ce se rotesc, mişcate de vânt, pe Turnul Mântuitorului. Cele cinci stele din sti­cla rubinie sunt ultimul simbol adău­gat în 1937 Kremlinului şi aşa bogat în embleme.

Marchizul de Custine îl numea „Muntele Alb al fortăreţelor”. Pe seama lui s-au spus de toate: închisoare, sanc­tuar, bastion împotriva invadatorilor şi Bastilie împotriva poporului, refugiu al despoţilor şi ultima reşedinţă a apărători­lor patriei.

Fireşte, Kremlinul, de la kreml, „fortăreaţă”, este simbolul suveranităţii ruseşti, centrul puterii: a imperiului ţarist până la Revoluţia din Octombrie din 1917, respectiv a Sovietului Suprem şi a administraţiei statului până la căderea comunismului.

Cu faţada spre Piaţa Roşie, Kremlinul este un complex arhitectural unic, realizat din construcţii şi extinderi ale acestora clădite în epoci diferite. Deşi cele mai vechi amplasamente din zona Moscovei datează din Epoca Bronzului, prima recunoaştere istorică a oraşului s-a făcut în 1147.

bb31060c36f76af7412c856977262988_large

În timpul domniei lui Iuri Dolgoruki, cneaz de Kiev, au început lucrările de construcţie ale Kremlinului. Planimetria existentă astăzi datează din secolul XIV, când, între 1367 şi 1368, cneazul Dimitri Donskoi a comandat o fortificaţie amplă, ale cărei ziduri albe au dat Moscovei numele de „Oraşul Alb”.

Extinderea de ansamblu a perimetrului împrejmuitor este de 2.235 de metri şi deţine douăzeci de turnuri. Înălţimea zidurilor, crenelate în coadă de rândunică, variază între cinci şi nouăsprezece metri, în timp ce înălţimea turnurilor cu turlele lor adăugate în secolul XVII atnige chiar şi 71 de metri.

În epoca veche zidurile erau protejate de acoperişuri din lemn cu pantă dublă.

rFgzy

Construcţia le-a fost încredinţată ingi­nerilor şi arhitecţilor italieni. Printre aceştia îi întâlnim pe Antonio şi Alevisio Friazin şi pe Pietro Antonio Solari, care aparţine familiei de arhitecţi care au luat parte la construirea domului din Milano. Odată cu construirea Turnului Tainiţkaia, în 1485, s-a creat un sistem de fortificaţii inedit pentru Rusia acelor vremuri.

Dotat cu arcadă la intrare şi cu un tunel de comunicaţie prevăzut cu fante de supraveghere şi pentru iluminare care făcea legătura cu podul de piatră situat în apropiere, turnul păstra două secrete: puţul şi tunelul subteran care ducea pe malul râului, extrem de util în alimentarea cu apă în caz de asediu.

În a doua jumătate a secolului XV au fost angajaţi şi arhitecţi şi sculptori ruşi, care s-au demonstrat însă atât de nepricepuţi încât au provocat prăbuşirea unuia dintre zidurile edificiului.

I-a venit atunci rândul unui alt italian, Aristotele Fioravanti, să conceapă, în 1475, marea cupolă centrală înconjurată de alte patru cupole mai mici. Stilul arhitectural a fost tipic ruso-bizantin, însă tehnica era foarte inovatoare.

kremlin-what-to-see

În aceeaşi perioadă au apărut în interiorul citadelei biserici mici de tradiţie ortodoxă. În 1505 au început lucrările la catedrala Arhangelski, consacrată arhanghelului Mihail, un amestec reuşit de motive renascentiste veneţiene şi cupole bizantine, decorată cu sute de fresce şi icoane.

În aceeaşi perioadă se punea temelia turnului clopotniţei lui Ivan cel Groaznic, simbol al Moscovei ţariste şi al statorniciei citadelei. Cei 81 de metri ai săi au scăpat întotdeauna de incendii şi de bombardamente.

Pentru a îmbunătăţi capacitatea de apărare a fortăreţei, între 1508 şi 1516, pe latura răsăriteană a zidurilor a fost săpat un şanţ adânc, ulterior umplut cu apă, iar la începutul lui 1800, acoperit cu pământ. Turnurile Spasskaia şi Nikolskaia au fost dotate cu poduri mobile în jurul cărora s-a dezvoltat o activitate comercială importantă.

În secolul XVII s-a redeschis şantierul în zona Kremlinului adăugându-se semnificativa Biserică a Celor Doisprezece Apostoli, iar între 1625-1685, turle pe toate turnurile, cu excepţia turnului Nikolskaia, pentru a le înălţa şi a le da un aspect de forţă: astfel, aproape că s-a anunţat înscăunarea ţarului Petru cel Mare şi a succesorilor săi care au cheltuit averi ca să poată avea cele mai fastuoase palate neoclasice, precum cel al Senatului comandat de Ecaterina cea Mare, ţarina care gândea şi acţiona grandios.

Inside-Grand-Kremlin-Palace

Ocolul Pământului în 80 de minuni, Destinaţii de vis pe cinci continente, Ed. Litera

LĂSAȚI UN MESAJ