Ocolul Pământului în 80 de minuni – Gheţarul Vatnajokull, Islanda

0
41

În limba locală, Island înseamnă „pământ de gheaţă“ şi, într-adevăr, pe această insulă din nordul Europei întinderea de gheaţă ocupă mai mult de o şesime din întregul teritoriu. Cel mai mare gheţar islandez se numeşte Vatnajökull.

Lung de 135 de kilometri şi lat de 100, prezintă o grosime medie de circa 600-800 de metri, dar are 1 000 de metri în partea centrală: un colos. Vatnajökull atinge 2119 metri altitudine, cea mai mare din insulă. Cel mai cunoscut versant al său este Fjallsjokull, o fâşie laterală a gheţarului care, pe la sfârşitul secolului XVIII, a înghiţit complet ferma Fjall, de la care îşi ia numele.

Astăzi, gheţarul ajunge până la un mic lac glaciar legat de mare printr-un canal îngust, dar fascinant. Pare a fi poarta de intrare în neant. In schimb, dincolo de perdeaua de ceaţă, se ascunde un gheţar imens, mare cât toţi gheţarii europeni la un loc. Însă forma lui nu este asemănătoare cu cea a gheţarilor alpini care inundă văile cu viituri congelate.

Conformaţia gheţarului Vatnajökull este de „calotă”, adică se găseşte aşezat deasupra muntelui ca şi cum ar fi o căciulă. Efectul se datorează zăpezii care cade iarna, moale şi uşoară fiindcă este plină de aer, dar care, datorită soarelui de vară, se topeşte mai întâi la suprafaţă şi mai pe urmă spre interior, infiltrându-se în interior şi îngheţând din nou.

Neîncetat, an de an, gerul dă aspectul impunător şi imuabil gheţarului. Sugestiv este drumul care pleacă din Reykjavik şi kilometri întregi ocoleşte gheţarul care, în toată splendoarea lui, entuziasmează cu reflexele aurii ale asfinţitului. însă nu se sfârşeşte aici.

Partea de nord-vest a gheţarului este aşezată pe un vulcan activ, Grimsvotn, care în 1996 a generat unul dintre cele mai grandioase fenomene geologice din epoca modernă. Un cutremur violent a creat un crater lung de peste 100 de metri, care poate fi văzut în totalitate în interiorul gheţarului.

În crater s-a format un munte nou, al cărui vârf se afla la 200 de metri dedesubtul suprafeţei originare a gheţarului, cam ca o mică insulă înconjurată de apă fierbinte.

Revărsarea unei mari cantităţi de apă spre sud a completat fenomenul, inundând şi transformând în mlaştină o vastă zonă deşertică. în 2011 Grimsvotn s-a trezit şi cenuşa lui a provocat haos în traficul aerian european.

Gheţarul Vatnajökull, ale cărui limbi de gheaţă masive devenite cenuşii din cauza cenuşii vulcanice ajung aproape să se prăvale în ocean, este mărturia maiestuozităţii unei naturi în continuă evoluţie.

Ocolul Pământului în 80 de minuni, Destinaţii de vis pe cinci continente, Editura Litera