Ocolul Pământului în 80 de minuni – Fluviul Amazon, Brazilia

0
44

Este pe bună dreptate înscris în Guinness Book. Fluviul Amazon nu are rival în lume ca număr de afluenţi – peste 1.100 – şi ca suprafaţă a bazinului hidrografic: şapte milioane de kilometri pătraţi, practic o treime din continentul sud-american.

Deşi mai scurt decât Nilul, cel mai lung fluviu de pe planetă, fluviul Amazon transportă mai multă apă decât oricare altul: până la 200 000 de metri cubi pe secundă. Insă ceea ce uluieşte mai mult este ecosistemul pe care l-a creat de-a lungul albiei sale cu o lungime de 6,280 de kilometri.

Fluviul este rezultatul confluenţei a două izvoare ce provin din Anzii peru- vieni – Maranon şi Ucayali care îşi unesc cursul în apropiere de oraşul Iquitos. De aici începe traseul lui paralel cu ecuatorul până la Oceanul Atlantic. Numele îi vine de la termenul indigen amacunu care înseamnă „vuietul norului de apă“.

Extrem de vastul său bazin hidrografic corespunde regiunii Amazonia, care se află în cea mai mare parte pe teritoriu brazilian.

Fluviul este o autostradă navigabilă, care îţi permite să pătrunzi în plămânul verde al Pământului, unde trăiesc mai multe specii de animale şi plante decât în oricare alt loc de pe planetă. În schimb, densitatea populaţiei nu este de mai mult de o persoană pe kilometru pătrat. Până spre sfârşitul anilor 1970, pădurea tropicală s-a dovedit mai puternică decât încercările de colonizare.

Însă, în ultimii douăzeci de ani a fost distrusă circa o treime din vegetaţie. Tentativa de populare cu promisiunea de recolte bogate a eşuat. Paradoxul este că Amazonia se poate reproduce minunat pe sine, nu ceea ce ar vrea omul să-i impună. Terenurile de pădure tropicală sunt foarte sărace în substanţe nutritive.

Cauza o constituie apele Amazonului aproape total lipsite de săruri minerale. Afluenţii săi nu mai au prea mult de erodat din masele continentale din nordul şi din sudul Amazoniei, deoarece sapă la ele de două miliarde de ani. Excepţie fac râurile provenite din Munţii Anzi, care, cu cei 70 de milioane de ani ai lor, pot fi consideraţi tineri din punct de vedere geologic. Insă cea mai mare parte dintre ei – atât cei limpezi cât şi cei tulburi – nu conţin substanţe nutritive.

Apele râurilor cristaline, cum este spectaculosul Rio Tapajos, pot fi asemuite cu apa distilată. Cele întunecate, cum este Rio Negro, îşi datorează culoarea asemănătoare cu a ceaiului particulelor de humus din terenurile acide, iar în medii acide se dezvoltă foarte puţine forme de viaţă. Contrastul dintre cele două coloraţii este deosebit de sugestiv în împrejurimile oraşului Manaus, unde Rio Negro întâlneşte Rio Solimoes.

Pe o porţiune de mulţi kilometri, cele două cursuri nu se amestecă, formând în aceeaşi albie două fâşii, una limpede şi una întunecată. Aşadar, pădurea amazoniană luxuriantă nu s-a dezvolcat datorită caracteristicilor solului, ci în ciuda acestora. Plantele s-au înzestrat cu un aşternut des de rădăcini care trăiesc într-o strânsă simbioză cu ciuperci şi se ajută reciproc.

Ciupercile absorb substanţele nutritive din sol şi parţial le cedează copacilor în schimbul zahărului. De asemenea, şi numărul mare de termite are o funcţie vitală: mărunţesc lemnul, care devine astfel rapid hrană pentru sol. Varietatea speciilor din Amazonia, încă de cuantificat cu exactitate, face în aşa fel încât într-un hectar de pădure tropicală umedă să se poată număra 500 de specii diferite de copaci, în timp ce flora europeană ajunge la maximum o sută.

Întregul bazin al fluviului Amazon adună circa 5 000 de specii de copaci, 50 000 de specii de flori şi cam 30 de milioane de specii de insecte.

O listă sumară cu vietăţile amazoniene cuprinde jaguari, tapiri, pecari, maimuţe-păianjen, leneşi, tatu, caimani, aligatori, delfini de apă dulce, boa constrictori şi anaconde. Dintre păsări pot fi amintiţi tucanii, papagalii macaw stacojii, păsările colibri şi vulturii. Nicăieri în altă parte nu supravieţuiesc, în interdependenţă, atâtea organisme.

O zicală braziliană spune: „Dumnezeu e mare, dar pădurea e şi mai mare”.

Ocolul Pământului în 80 de minuni, Destinaţii de vis pe cinci continente, Editura Litera