Ocolul Pământului în 80 de minuni – Ermitaj, Sankt-Peterburg

0
125

Hermitage-Museum-in-St.Petersburg-Russia

Numai privind Ermitajul de sus se înţelege amploarea ambiţioasă a proiectului ţarilor: să dea Rusiei o capitală demnă să rivalizeze în frumuseţe şi rafinament cu restul Europei.

Sankt-Petersburg este „copilul” lui Petru cel Mare. Însă pentru a construi noul palat, cunoscut astăzi sub numele de Ermitaj, succesorii ţarului nu au ezitat să dărâme edificiul preexistent, comandat tocmai de fondatorul capitalei.

Ermitaj, realizat ca Palat de Iarnă şi reşedinţă a ţarilor, a devenit pe parcursul anilor unul dintre cele mai mari şi importante muzee din lume, admirat nu numai pentru arhitectură, mobilier şi cele 1.004 încăperi, ci şi pentru excepţionalele sale colecţii de artă.

Coloana lui Alexandru, înaltă de 47 de metri, se înalţă în centrul Pieţei Palatului, centru viu al oraşului. Aici a început Revoluţia din Octombrie.

Privind spre una dintre cele mai mari şi mai minunate pieţe din Europa, complexul impresionează imediat cu fanteziile lui baroce albe şi verzi. Mulţi au contribuit la măreţia şi fascinaţia lui. În 1703, Petru I a hotărât să clădească în stepa plină de lupi si de urşi un oraş nou. Voia să „deschidă Rusiei o fereastră spre Marea Baltică”, după cum scrie Puşkin, dar mai ales încerca să limiteze influenţa suedeză în nordul Rusiei.

Aşteptând terminarea lucrărilor rortăreţei, ţarul locuia într-o casă modestă în stil olandez pe malul Nevei. Însă, încă din acea vreme, fiica lui, Elisabeta, cocheta cu idei mult mai grandioase. Ca atare, în 1731, i-a comandat arhitectului Francesco Bartolomeo Rastrelli proiectul pentru noul Palat de Iarnă în stil baroc. Dorea să eclipseze astfel frumuseţea marilor reşedinţe regale europene.

Construcţia a durat opt ani, între ultima parte a domniei Elisabetei şi scurta perioadă de domnie a ţarului Petru III, cu contribuţia muncii a peste 4 000 de persoane.

Rastrelli nu a fost însă în stare să-şi termine opera. Ajuns în Petersburg la şaisprezece ani, după ce a conceput şi construit câteva dintre cele mai frumoase edificii din oraş, a fost concediat de Ecaterina II cea Mare (1762-1796)pentru simplul motiv că o slujise mult prea bine pe Elisabeta.

Noua ţarină, absolutista şi teutonică (de vreme ce era născută din părinţi germani), voia un palat extraordinar de fastuos, opulent, imens asemenea regatului ei – cu alte cuvinte, un palat fără precedent. După ce a dobândit tronul, Ecaterina cea Mare a comisionar construcţia Micului şi Marelui Ermitaj precum şi a Teatrului, toate în stil neoclasic, stilul preferat de ea. Iar dragostea ei pentru artă a fost motorul creării unuia dintre cele mai bogate şi vizitate muzee din lume ce deţine peste trei milioane de opere excepţionale.

În 1794, ea a fost cea care a achiziţionat prima colecţie de pictură la Berlin. Ţarina a decorat apartamentele de familie cu ce s-a găsit mai rar şi mai preţios în şi în afara graniţelor Rusiei: opere de pictori flamanzi, olandezi, italieni şi francezi, ca Rembrandt, Rubens, Giorgione, Guido Reni şi Poussin.

poza 1

Ţarii doreau o scenă unde să-şi etaleze puterea, iar arhitecţii italieni au ştiut să le transpună această dorinţă în rafinate arhitecturi baroce împânzite de statui, coloane şi arcade.

Fiecare succesor la tronul Rusiei a contribuit la îmbogăţirea Ermitajului. A merge prin saloanele fastuoase înseamnă a te pierde în bogăţia interioarelor şi în frumuseţea picturii europene, de la capodopere de Botticelli, Caravaggio, Tiţian, Tiepolo şi Leonardo da Vinci, la Monet, Van Gogh, Degas, Picasso şi Matisse. Sălile şi diferitele ambiente sunt în sine capodopere, înţesate de marmură, aur şi stucaturi.

Exemple sunt Marea Scară a împăraţilor, proiectată de Rastrelli, Sala Feldmareşalilor, proiectată de Monferrand, Sala lui Petru cel Mare, gândită de Statov, şi Galeria Militară unde sunt expuse 322 de portrete ale eroilor războiului din 1812 împotriva lui Napoleon.

Printre rarităţile găzduite între zidurile sale, cele mai vechi artefacte datează din Paleolitic: figurine din piatră şi os care înfăţişează femei şi păsări, găsite la Irkutsk, în Siberia.

Artă greacă şi romană, arme şi armuri, preţioase mărturii de artă de giuvaiergerie, porţelanuri, ţesături. Şi să nu uităm colecţia de 300.000 de obiecte, printre care icoane, opere manufacturate şi tezaure care oferă o privire asupra a peste o mie de ani de istorie rusă.

Colecţiile Ermitajului călătoresc în timp şi spaţiu, de la Egiptul antic la India, de la Extremul Orient la Urali, de la originile preistorice ale omenirii până în zilele noastre. Un itinerar fantastic, de parcurs fără grabă, lăsându-te condus numai de farmec şi de uimire.

angellove

Statuia splendidă a lui Cupidon şi Psyche de Antonio Canova se află in Muzeul Ermitaj alături de circa trei milioane de opere de artă din toate timpurile, adunate din toata lumea.

Cele 1 004 săli ale Palatului de Iarnă sunt ele însele o capodoperă de arhitectură de secol XVII. Vizita reprezintă un minunat maraton de 22 de kilometri pe pardoseli din lemn cu întârsii.

poza 6

Marea Scară a împăraţilor a fost realizată de arhitectul Mastrelli cu belşug de marmură, aur şi stucaturi. Palatul de Iarnă a fost terminat în secolul XIX de un alt arhitect italian, Carlo Rossi.

În 1764, Ecaterina cea Mare a început să achiziţioneze opere de artă ca să decoreze palatul. Astfel s-au acumulat aici mii de capodopere ce alcătuiesc unul dintre cele mai bogate muzee din lume.

poza 7

Ocolul Pământului în 80 de minuni, Destinaţii de vis pe cinci continente, Ed. Litera

LĂSAȚI UN MESAJ