Ocolul Pământului în 80 de minuni – Bulevardul Unter den Linden, Berlin

0
257

0,,16381495_303,00

De la Unter den Linden s-au inspi­rat urbaniştii când au proiectat Champs Elysées la Paris sau mallul din Washington. Celebrul bulevard berlinez îşi datorează numele teilor mari (linden) care au fost plantaţi în 1647 în inima oraşului Berlin la cererea lui Friedrich Wilhelm I de Prusia, astfel încât să unească palatul principilor electori cu porţile Berlinului printr-o stradă elegantă şi agreabilă de parcurs călare sau cu trăsura, consemnează Carla Serra și Silvia Bombelli, în „Ocolul pământului în 80 de minuni”.

A fost un succes imediat, aşa încât la numai cincisprezece ani după aceea Frederic I cel Mare (1740-1786) a hotărât să lărgească şi să înfrumuseţeze bulevardul transformându-l în axa stradală principală ce traversa de la est la vest oraşul, legând imaginar Moscova de Paris şi, concret, castelul regal de fostul domeniu de vânătoare Tiergarten.

brandenburg-obiective-turistice-berlin_619

Prin excelenţă simbol al bulevardului este Brandenburger Tor, Poarta Brandenburg, astăzi singura din cele paisprezece porţi care altădată ofereau posibilitate de acces în oraş. Poarta, inspirată de Propileele ateniene de pe acropolă, prezintă câte şase coloane dorice înalte de 26 de metri pe fiecare dintre cele două faţade. Structura are deasupra o cvadrigă din bronz cu patru cai mânaţi de zeiţa înaripată Victoria. Luat de armata lui Napoleon ca trofeu de război, grupul statuar a fost expus la Paris până în 1814, când prusacii au cucerit Franţa.

În jurul Porţii Brandenburg au avut loc cele mai însemnate vizite diplomatice la Berlin, inclusiv a ţarului Nicolae I şi a lui Benito Mussolini; tot aici a fost înălţat şi celebrul rug din Bebel Paltz, în 1933, când naziştii au ars simbolic operele lui Marx şi Engels, Lenin şi Brecht, Heine, Mann şi Gorki, printre alţii.

Aici s-au desfăşurat şi parade istorice precum defilarea Armatei Roşii care, în 1945, a înălţat pe poartă drapelul sovietic, şi cele ale guvernului german. După reunificarea din 1989, Poarta Brandenburg a devenit simbolul prin excelenţă al Germaniei, cu acvila prusacă şi Crucea de Fier, concepută de arhitectul şi designerul Karl Friedrich Schinkel, în vârful hastei ţinute în mână de Victoria înaripată.

Humboldt Universität a fost deschisă în 1810, iar aici au predat Einstein şi Hegel. Printre laureaţii universităţii se numără fraţii Grimm, Hegel, Feuerbach, Einstein, precum şi doctorul Robert Koch.

Humboldt Universität a fost deschisă în 1810, iar aici au predat Einstein şi Hegel. Printre laureaţii universităţii se numără fraţii Grimm, Hegel, Feuerbach, Einstein, precum şi doctorul Robert Koch.

humboldt-university-of-berlin

Lăsând deoparte evenimentele istori­ce, de-a lungul secolelor Unter den Linden şi-a schimbat de multe ori înfăţişarea, începând cu poziţionarea teilor, plantaţi iniţial pe şase rânduri, apoi pe patru şi în cele din urmă tăiaţi în 1935 pentru a permite trecerea trupelor şi a paradelor militare.

Astăzi este un bulevard elegant, umbrit de tei tineri, mult mai mărunţi decât anteriorii, care încet, încet îşi recapătă vechea alură datorită restaurării clădirilor aristocratice afectate în timpul celui de al Doilea Război Mondial şi ulterior reclădite numai parţial.

După căderea Zidului şi reunificarea celor două Germanii, ceea ce fusese centrul Republicii Democrate Germania (Germania de Est), respectiv cartierul Unter den Linden, a redevenit inima vie a oraşului.

Berlin cathedral-xlarge

Turlele gotice şl statuia aurită a Sfintei Fecioare Maria de pe catedrala Tyn domină piaţa oraşului vechi. Biserica, începută în 1365, a devenit curând centrul mişcării reformiste din Boemia.

Întins pe un kilometru şi jumătate, bulevar­dul, lat de 60 de metri, narează patru secole de istorie şi cultură.

Aici au locuit personaje celebre ca Bettina von Arnim, marele poet Heinrich Heine, sculptorul Gottfried Schadow (cel care a executat cvadriga, monumentul-simbol de pe poarta Brandenburg) şi umanistul Wilhelm von Humboldt.

01_Staatsoper

Plimbându-vă pe Unter den Linden mai întâlniţi Staatsbibliotek, una dintre cele mai importante biblioteci din Europa, ce deţine şapte milioane de volume, incunabule, hărţi geografice şi manuscrise, vestită însă şi din punct de vedere arhitec­tural: este o bijuterie neobarocă proiectată de Ernst von Inhe şi realizată în primii ani ai secolului XX.

Tot aici se află şi Staatsoper, reconstruită fidel după bombardamentele din al Doilea Război Mondial şi redeschisă publicului încă din 1955 cu o operă de Wagner, şi princiara Opera Café, toată numai scări.

Angelina Petra

LĂSAȚI UN MESAJ