Obiceiuri şi tradiţii, de Înălţarea Domnului: Ispas sau Paştele Cailor

0
40

Creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Domnului, cunoscută şi ca Ispasul sau Paştele Cailor, ultima zi din an în care se pot înroşi ouă. Tot în această zi, slujbele de la biserică pomenesc Eroii Neamului.

În „Ghidul Sărbătorilor”, semnat de Irina Nicolau, se spune despre credinţele populare, precum Paştele Cailor ca fiind serbat tot astăzi. De ce? Caii erau gălăgioşi la Naşterea lui Iisus, nu ca boii, şi atunci Maica Domnului ”i-a blestemat” să fie sătui, măcar o dată pe an şi atunci a fost de Ispas, de Înălţare. Alt motiv, ţine de expresia te plătesc la Paştele Cailor, adică, datoriile de peste an se dau de Înălţare.

Se spune că în această zi este bine să se facă azimă caldă, iar creştinii să se bucure de ea cu o ceapă şi cu rachiu, să se culeagă flori de alun, leac pentru dragoste şi să se pună leauştean pe la geamuri, pentru a fi feriţi de boală.

Înălţarea mai este cunoscută ca Ispas sau Ziua Eroilor. Ispasul este o sărbătoare populară, necreştină, care se suprapune sărbătorii creştine a Înălţării Domnului. Ea este dedicată personajului mitic cu acelaşi nume. Ispasul, ca personaj, este perceput ca un om vesel şi din această cauză oamenii care ţin această tradiţie încearcă să fie cât mai veseli în această zi.

În data de 24 august 1920, regele Ferdinand I a promulgat legea care instituia serbarea naţională, anuală, de comemorare a eroilor în ziua de Înălţarea Domnului, dată modificată, ulterior, de regimul politic comunist. După evenimentele din decembrie 1989 s-a revenit la sărbătorirea Zilei eroilor de Înălţarea Domnului, prin hotărârea luată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.

Este moment de pomenire, iar clopotele bisericilor vor fi trase la ora 12.00, în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.

Ana Grama

Baner asculta RJS