Obiceiuri culinare de Rusalii

0
52

Printre obiceiurile românilor la marea sărbătoare de Rusaliile sau Cincizecime sunt şi numeroase tradiţii culinare. Dacă în Moldova şi Transilvania sărbătoarea durează trei zile, în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte o săptămână întreagă. 

În România, sunt două zile libere oficiale de Rusalii: duminica Rusaliilor şi luni, a doua zi de Rusalii.

În Bihor sătenii duc la biserică vase şi oale cu făină şi furaje pentru a fi sfinţite. În aceste oale urma să se facă mâncare în timpul anului, iar animalele care vor consuma mâncarea binecuvântată vor fi ferite de cele rele. Din faina se coace pâine pe vatră care e mâncată în familie.

În Halmeu, în nordul ţării, ielele sunt alungate cu căpşuni. Căpşunile nu trebuie să fie stricate altfel ielele se întorc şi îi iau graiul celui vinovat, iar cel care aruncă cel mai departe căpşuna va fi ajutat de Dumnezeu şi va avea recolta cea mai bogată.

Rusaliile sunt ultimele zile în care se mai poate face pască. De aici înainte şi până la Paşti, acest lucru nu mai este îngăduit.

Pentru această sărbătoare gospodinele vor pregăti pască şi colaci, sărmăluţe în foi de viţă, ciorba cu multe verdeţuri şi mâncăruri care au la baza legume şi fructe de sezon. De Moşii de Vară (sâmbătă de dinainte de Rusalii) se spune că dacă vei da pomană ceapă şi usturoi verde vei fi ferit de rele tot anul.

Cam peste tot în ţara de Rusalii se duc la biserică crengi de nuc sau de tei pentru a fi sfinţite. Acestea se pun apoi la porţi, streşini sau icoane.

Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii. În a doua zi de Rusalii de altfel se sfinţesc holdele pentru a fi ferite de grindină.