O genă explică inteligența umană

0
35

genaNoi cercetări sugerează că o singură genă poate fi responsabilă pentru numărul mare de neuroni găsiţi în mod unic, doar în creierul uman. Când această genă a fost introdusă introdusă în creierul unui embrion de șoarece, a indus formarea unui număr mai mare de neuroni.  La rândul lor, neuronii suplimentari  au dus la formarea unui număr mai mare de circumvoluțiuni, pe care creierul le folosește pentru a „îngrămădi” țesutul cerebral care se extinde, odată cu acumularea de informații.

Conform noului studiu o genă a deschis calea pentru dezvoltarea inteligenţei umane prin creşterea numărului de celule care de găsesc într-o regiune cheie a creierului, relatează Live Scinece.

Se pare că această genă este definitorie pentru specia umană. Se găsește doar la omul din zilele noastre, la omul de Neanderthal și o altă ramură a oamenilor dispătuți astăzi, numiți denisovani, dar  este absentă la toate specii de primate, inclusiv la cimpanzei.

Permițând regiunii creierului numită neocortex să conțină mai mulți neuroni, fragmentul mic de ADN pare să fi pus bazele care să îi permită creierului uman extinderea masivă.

„Este interesant cum o genă așa minusculă, poate fi suficientă pentru a acționa asupra fenotipului celulelor stem, care contribuie la expansiunea neocortexului”, este de părere autoarea studiului, Marta Florio. În continuare cercetătoarea a subliniat că este posibil ca această genă să fie doar una dintre numeroasele modificări care fac cogniția umană unică.

 „Neocortexul este atât de interesant pentru că este motorul abilităților cognitive, care ne fac umani, precum abilitatea de a vorbi și gândirea logică”, a declarat Florio.

În cadrul studiului cercetătorii au observat un anumit tip de celule „precursoare neuronale”, care împart și formează celulele creierului în timpul dezvoltării embrionare. Dacă la șoareci, acest proces se petrece doar o singură dată, la oameni, aceleași tipuri de celulele se divid de mai multe ori pentru a forma un număr foarte mare de neuroni. În urma experimentelor efectuate echipa condusă de Florio, a descoperit că o genă, denumită ARHGAP11B, a fost activată și foarte energică în  formarea celulelor neoronale umane, dar a fost absentă în creierul șoarecilor. Imediat după această constatare, cercetătorii  au inserat această genă în creierul neted al rozătoarelor. Deși șoarecii au un neocortex mic și neted, odată cu inserția genei, acesta a crescut și a amplificat acele regiuni ale creierului care conțin loturile de neuroni. În unele cazuri a început chiar formarea pliurilor caracteristice, sau circumvoluțiunilor, găsite în creierul uman. Cercetătorii nu știu dacă, în urma acestui experiment șoarecii chiar au căpătat și inteligență, dar aceasta este o potențială cercetare viitoare.

Emanuela Popa

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ