Muzica şi influenţa sa surprinzătoare asupra creierului

0
2979

„Fără muzică, viaţa ar fi o greşeală”, afirma Friedrich Nietzsche.

muzicaMuzica influenţează multe zone din creierul uman.

Muzica veselă sau tristă afectează modul neutru de percepţie

De obicei ne dăm seama dacă o meodie este veselă sau tristă, dar nu este vorba doar de starea pe care ne-o crează aceasta. În realitate, creierul uman reacţionează cu totul diferit la muzică, fie ea veselă sau tristă.

Chiar anumite pasaje de melodii ne pot afecta. De exemplu, participanţi la un studio şi-au modificat expresia feţei, în funcţie de tonalitatea piesei muzicale.

Alt lucru interesant este faptul că există două tipuri de stări emoţionale create de muzică: emoţiile percepute şi cele resimţite.

Ceea ce înseamnă că, uneori înţelegem emoţia transmisă de anumite melodii, fără a o şi trăi. Iată de ce unii dintre noi se delectează ascultând muzică tristă, fără să o considere deprimantă.

Zgomotele ambientale pot îmbunătăţi creativitatea

Când vine vorba de ocupaţii care ne solicită atenţia, ascultarea muzicii la un volum ridicat nu este cea mai bună opţiune.

Este evident faptul că nivelul moderat de zgomot aduce beneficii creativităţii, stimulează creierul să proceseze la capacitate ridicată.

Pe de altă parte, atunci când suntem supuşi la un nivel înalt de decibeli, mintea noastră creativă este acaparată şi forţată să înregistreze eficient informaţiile.

Această situaţie este similară cu modalitatea în care temperatura şi iluminatul ne influenţează productivitatea, şi paradoxal, locurile supraaglomerate ar putea fi de bun augur.

Preferinţele muzicale ne conturează personalitatea

Într-un studiu exprimental s-au utilizat cinci trăsături de caracter: deschiderea spre cunoaştere, sociabilitatea, amabilitatea, conştiinciozitatea şi stabilitatea emoţională.

Interesant a fost faptul că unele caracteristici ale personalităţii umane sunt mai uşor de apreciat decât altele, ca de exemplu: deschiderea spre cunoaştere, sociabilitatea şi stabilitatea emoţională. La polul opus, conştiinciozitatea nu se poate remarca în mod evident prin preferinţele melodice.

Studiind trăsăturile de personalitate, specialiştii au alcătuit o listă cu genurile muzicale corespunzătoare fiecărui caracter în general şi conexiunea dintre ele:

Ascultătorii de muzică blues au foarte multă încredere în propria persoană, sunt creativi, prietenoşi şi pacifişti.

Ascultătorii de jazz au foarte multă încredere în propria persoană, sunt creativi, prietenoşi şi pacifişti.

Cei care ascultă arii clasice sunt încrezători în forţele proprii, sunt creativi, introvertiţi şi calmi.

Fanii muzicii rap sunt încrezători în ei înşişi şi sociabili.

Cei care preferă să asculte operă au foarte multă încredere în propria persoană, sunt creativi şi blânzi.

Ascultătorii de muzică western şi country sunt muncitori şi sociabili.

Fanii muzicii reggae sunt încrezători în forţele proprii, sunt creativi, nu sunt prea muncitori, sunt sociabili şi pacifişti.

Fanii muzicii dance sunt creativi şi sociabili, dar nu sunt pacifişti.

Cei care iubesc muzica indiană nu sunt încrezători în propria persoană, sunt creativi, dar nu sunt nici muncitori, nici pacifişti.

Fanii stilului bollywood sunt creativi şi sociabili.

Ascultătorii de rock/heavy metal nu sunt încrezători în propria persoană, sunt creativi, nu sunt muncitori şi nici prietenoşi, dar sunt calmi.

Fanii trupelor pop au foarte multă încredere în propria persoană, sunt muncitori, prietenoşi şi buni, dar nu sunt creativi şi nici calmi.

Iubitorii de muzică soul au foarte multă încredere în propria persoană, sunt creativi, prietenoşi şi pacifişti.

Muzica ne poate distrage semnificativ atenţia în timpul condusului

Un alt studiu efectuat pe adolescenţi şi tineri atrage atenţia asupra impactului pe care îl are muzica asupra conducerii de autovehicule..

Conducătorii auto au fost testaţi în timp ce ascultau muzica aleasă după bunul lor plac, dovedindu-se că sunt distraşi în mod semnificativ: făceau mai multe greşeli în trafic şi conduceau mai agresiv.

Dar şi mai surprinzător este că şoferii care au ascultat muzica recomandată de cercetători au fost mai atenţi decât cei care au condus fără să asculte ceva.

Cântatul la un instrument muzical ne îmbunătăţeşte abilităţile

În opinia generală, cântatul la un instrument muzical este benefic pentru copii, dar este mult mai folositor decât am crede.

Copiii care au studiat cel puţin timp de trei ani un instrument muzical au abilitatea de a cânta mult mai bine decât cei care nu au luat lecţii speciale.

De asemenea, ei au un vocabular mai bogat şi abilităţi de comunicare non-verbală, inclusiv înţelegerea şi analizarea informaţiilor vizuale, precum: identificarea relaţiilor cu mediului înconjurător, similarităţile şi diferenţele dintre forme şi modele.

Este fascinant de urmărit cum exersarea la un instrument muzical îi ajută pe copii să îşi dezvolte o gamă foarte variată de abilităţi.

Muzica clasică îmbunătăţeşte atenţia vizuală

Pacienţii care au suferit un accident vascular cerebral şi-au îmbunătăţit atenţia vizuală ascultând muzică clasică.

Ca şi în cazul testelor realizate pe conducătorii auto, lipsa muzicii s-a dovedit a avea rezultate nesatisfăcătoare.

Este nevoie ca studiul să fie mai elaborat pentru a trage concluziile de rigoare, însă de un real interes este modul în care muzica şi zgomotele ne afectează simţurile şi abilităţile, în cazul de faţă – vederea.

Convorbirea telefonică vs. conversaţia faţă în faţă

Când vine vorba de participarea la o conversaţie, un factor foarte deranjant pentru o persoană este să ia parte la conversaţia telefonică a altei persoane.

Câţiva voluntari au fost rugaţi să dezlege cuvinte încrucişate, timp în care o parte a ascultat o convorbire telefonică, auzind doar dialogul unuia dintre vorbitori, iar cealaltă parte a asistat la conversaţia dintre două persoane aflate în încăpere.

Prima serie de voluntari au fost mult mai deranjaţi, amintindu-şi o bună parte din conversaţia persoanei de la capătul firului de telefon, spre deosebire de ceilalţi care au ascultat două persoane discutând.

Aşadar, să auzi monologul unei persoane poate fi mai enervant decât ascultatul unei conversaţii desfăşurate faţă în faţă.

Pe de altă parte, din varii motive, distragerea atenţiei nu este neapărat un lucru negativ.

Muzica şi efortul fizic

Aşa cum liniştea nu ne ajută să devenim mai creativi sau şoferi mai buni, nici când facem exerciţii fizice nu este de prea mult ajutor.

De exmplu, cicliştii pedalează mai repede în timp ce ascultă muzică. Deoarece ea poate diminua episoadele de oboseală ale creierului. Atunci când corpul oboseşte şi simte nevoia de odihnă, muzica trimite către creier semnale să ia o pauză. Ne ajută să rămânem atenţi şi să îndepărtăm semnele de oboseală, atunci când facem efort fizic moderat. Dar muzica nu are atâta putere, încât să distragă atenţia creierului setat pe durere în cazul extenuării fizice.

Nu ne ajută doar să putem face faţă antrenamentelor din ce în ce mai dificile, ci ne ajută şi să ne folosim energia mult mai eficient. Cicliştii care au pedalat ascultând refrene muzicale au necesitat cu 7% mai puţin oxigen decât cei care au concurat în linişte.

Dintr-un studiu recent reiese faptul că muzica poate avea un tempou de 145 de bătăi pe minut şi nimic altceva la intensitate mai înaltă nu poate aduce mai multă motivaţie.

În aceeaşi măsură precum sportul, muzica îşi aduce un aport semnificativ la succesul realizărilor noastre.

Sursa: earthweareone.com 

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ