Muzeul Muzeelor – Ermitaj: Venus şi Amor, Lucas Cranach cel Bătrân

0
103

Lucas Cranach cel batran, venus-amor2Venera înfăţişată în acest tablou întruchipează idealul de frumuseţe feminină al principalului maestru al şcolii saxone din secolul al XVI-lea, al cărui nume provine de la cel al oraşului Kronach, unde s-a născut în 1472.

(Lucas Cranach cel Bătrân, Venus şi Amor 1509, ulei pe lemn, transferat pe pânză, 213 x 102 cm)

Din 1505, Cranach se transferă la Wittenberg şi lucrează ca pictor de curte al prinţului-elector al Saxoniei. Din 1508 se bucură de un titlu nobiliar şi adoptă ca emblemă şarpele cu aripi, care va deveni semnul atelierului său, ilustrat aici pe cartonaşul alb, împreună cu iniţialele pictorului şi data.

Lucas Cranach cel batran, venus- amor

Zeiţa, care pare o sculptură policromă însufleţită precum statuia lui Pigmalion, se încadrează în tipologia nudului în mărime naturală foarte la modă în acea epocă la curte. Este unul dintre primele exemple din istoria picturii nordice în care Venus este reprezentată nudă şi, de asemenea, este primul tablou în care Cranach tratează un subiect mitologic.

Lucas Cranach cel batran, venus -amor1

Tema frumuseţii ideale, destul de răspândită şi tratată cu o senzualitate explicită de către artiştii italieni, are aici o nuanţă uşor moralizatoare: în spatele zeiţei care îşi arată corpul apare o inscripţie în latină (o aluzie la cultura clasică a umanismului) care ne avertizează să ne ferim de Amor, dacă nu vrem să cădem pradă lui Venus.

Lucas Cranach cel batran, venus- amor3

Albumul de artă „Muzeul Muzeelor”, editura Litera, 2009

LĂSAȚI UN MESAJ