Monument reconstituit în mărime naturală prin tehnici optoelectronice, expus la Biblioteca Academiei

0
57

Hipogeul-cu-banchet-Peretele-de-nord-scena-centrala-a-banchetului-ritual-cu-cele-sapte-personaje“Memoria Luminii – Hipogeu pictat din Necropola Tomis. Reconstrucţia 3D la scară 1:1!”- o expoziţie care prezintă primul monument reconstituit în mărime naturală, cu înaltă fidelitate, prin tehnici optoelectronice, s-a deschis marţi, la Sala de expoziţii “Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române. Expoziţia din Capitală va fi deschisă până pe 4 iunie, după care va fi mutată la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Acad. Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei, a afirmat că expoziţia, o premieră în domeniul patrimoniului cultural din România, prezintă un monument “de o importanţă excepţională”.

“În primul rând, este pus în valoare un monument care a fost descoperit în ultimii ani ai deceniului nouă al secolului trecut, dar care a rămas puţin vizitat. Are o importanţă excepţională nu numai pe plan naţional, ci şi pe plan european, pentru că este o mărturie a momentului din secolul IV de trecere de la păgânism la creştinism. Eu l-am văzut încă de când a fost descoperit, în 1988, şi l-am datat în epoca Constantin cel Mare şi a urmaşilor săi”, a declarat, pentru Agerpres, acad. Theodorescu.

Roxana Rădvan, coordonatorul Centrului de Excelenţă pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice (CERTO) al INOE2000, a explicat că graţie metodelor optoelectronice, care permit astăzi analize fizico-chimice non-contact, non-invazive, cu răspuns rapid şi perfect funcţionale pe şantiere arheologice de restaurare sau în muzee şi galerii, INOE a realizat, pentru Hipogeul pictat din Necropola Tomis, un model digital multistrat, reconstituit în modelul 3D cu ajutorul partenerilor din proiectul Pleshoo Contemporary.

“Titlul expoziţiei – “Memoria luminii” – a fost ales pentru că 2015 este Anul Internaţional al Luminii şi, mai ales, pentru că informaţiile despre forma, culorile, compoziţia, dar şi despre degradările naturale vizibile şi chiar cele ascunse ale Hipogeului pictat din Necropola Tomis au fost colectate şi aduse în laborator, sau în atelierul pictorilor, prin utilizarea – cel mai adesea -a radiaţiei laser”, a mai declarat Rădvan.

Hipogeul pictat din Necropola Tomis este singura operă de artă conservată – la nivelul României – din perioada sec. IV p. Chr., din timpul împăratului Constantin cel Mare.

Construit în prima jumătate a sec. IV p. Chr. şi folosit – în două faze – până la începutul sec. V p. Chr, cavoul familial a fost descoperit în 1988, în apropierea falezei din Constanţa, şi făcea parte dintr-o zonă de necropolă, din care au fost cercetate circa 200 de morminte.

Importanţa monumentului constă în decorul pictat, păstrat într-o stare excepţională, pictura murală, care acoperă întreg interiorul monumentului, prezentând motive iconografice preluate din tradiţia anterioară: banchetul funerar şi animale în ipostaze semnificative pentru credinţele acelei epoci.

Potrivit specialiştilor, frescele, cu o vechime de aproape 1.700 de ani, care s-au conservat pe pereţii cavoului, necesită păstrarea unor condiţii speciale de conservare, respectiv de microclimat (temperatură şi umiditate), includerea în circuitul turistic a acestui monument antic excepţional presupunând investiţii de milioane de lei şi restricţii extrem de severe.

Ana Grama

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

 

LĂSAȚI UN MESAJ