Momente de referință din istoria universală – Richard Inimă de Leu, captivul lui Henric al VI-lea

0
235

richard_lionheart-5

Ducele Leopold de Austria l-a capturat, în anul 1192, pe regele englez Richard Inimă de Leu în timp ce acesta se întorcea din cruciadă, predându-l apoi împăratului german.

Împăratul Henric al VI-lea l-a eliberat, la 4 februarie 1194, în schimbul unei răscumpărări foarte mari şi al unor concesii politice, după ce regele englez a stat în captivitate timp de un an, păzit bine şi izolat de oamenii săi.

Richard I a rămas neclintit, astfel că, înainte de a-l elibera, împăratul german l-a chemat în faţa sa pentru a-l mustra. Un cronicar englez al vremii scria despre acest eveniment: „Ducele Austriei l-a predat pe rege împăratului Henric.

Acesta l-a dat în paza celor mai viteji cavaleri şi scutieri, întâi la Trier, iar apoi la Worms. Cu săbiile pregătite, ei îl păzeau zi şi noapte, pas cu pas, stăteau de veghe la patul său şi nu lăsau pe niciunul dintre oamenii lui să se apropie de el. Dar toate acestea nu-l întristau pe rege, căci avea chipul mereu voios, vorba lui era mereu şăgalnică, iar fapta-i era plină de hotărâre şi îndrăzneală, după cum era vremea, locul, ocazia sau omul cu care avea de-a face.

De câte ori i-a batjocorit regele pe paznicii săi, de câte ori îi făcea de râs şi le făcea viaţă grea, de câte ori îi lăsa pradă beţiei şi apoi le juca renghiuri, acestea le lăsăm altora să le istorisească. Împăratul fu multă vreme mânios pe regele Richard şi nu voia să-l vadă în faţă-i, căci se plângea de multele şi grelele jigniri aduse de acesta majestăţii sale şi oamenilor săi.

În sfârşit, cele două părţi reuşiră a ajunge la tratative, mai ales prin truda abatelui de Cluny şi a cancelarului regelui. Împăratul, de faţă cu toţi episcopii, ducii şi conţii lui, l1-a chemat pe rege să i se înfăţişeze, acuzându-l apoi de diferite nelegiuiri.

Mai întâi, împăratul l-a acuzat pe rege că, din cauza uneltirilor sale cu sicilienii, a pierdut ceea ce i se cuvenea de drept, ba, mai mult, pentru a lua în stăpânire regatul Siciliei, a fost nevoit să strângă o oştire uriaşă cu costuri enorme, în ciuda faptului că regele Richard îl asigurase de sprijinul său împotriva lui Tancred.

Apoi, împăratul Henric a ridicat acuzaţie din pricina regelui Ciprului, care este o rudă a sa, şi pe care Richard, pe nedrept, l-a răsturnat de pe tron şi l-a încarcerat, iar apoi a intrat cu violenţă în regatul acestuia pe care l-a prădat, iar apoi a vândut insula unui străin.

Mai mult, împăratul l-a acuzat pe rege de asasinarea contelui de Montferrat, un vasal imperial. La sfârşit, împăratul a mai spus că Richard, fiind în Ţara Sfântă, a aruncat steagul ducelui Leopold de Austria, un văr al împăratului, de pe zidul cetăţii Acra şi i-a înjosit acolo pe germani cu vorba şi cu fapta sa”.

„1000 de ani. Momente de referință din istoria universală”, Editura Aquila

Baner asculta RJS