Momente de referință din istoria universală – „Pacea doamnelor de la Cambrai”

0
42

În 1525 împăratul german l-a nimicit în luptă pe opozantul său francez. După reuşitele lui Carol al V-lea în Italia, Francisc I s-a văzut obligat să ajungă la pace. Întrucât acesta ţinea la prestigiul său şi nu dorea să negocieze, a lăsat acest lucru pe seama mamei sale, Luiza de Savoia.

Şi Carol a făcut acelaşi lucru, ignorând semnalele date de duşmanul său, şi a trimis-o pe mătuşa sa, Margareta, guvernatoarea Olandei. Ambele principese au reuşit într-adevăr să cadă la pace, care a intrat în istorie sub numele de „Pacea doamnelor de la Cambrai”, însă ce au convenit pe 5 august 1529 s-a dovedit a nu fi avut fundament, deoarece pretenţiile formulate acolo au alcătuit un nou miez de dispute.

Aici sunt redate câteva pasaje:„În primul rând este convenit, decis şi stabilit ca regele creştin să primească în urma păcii de la Dauphin, de la Ducele de Orléans şi de la împărat, suma de două milioane de taleri de aur, în decursul perioadei stabilite de împăratul creştin.

Este convenit şi stabilit mai departe ca împăratul creştin să-şi retragă, în decurs de şase săptămâni de la ratificarea prezentului acord, armatele şi toţi soldaţii care staţionează în Italia.

În ceea ce priveşte cele stabilite în acordul de la Madrid întru ajutorul defensiv, se convine ca acesta să fíe extins numai asupra acelor regate, state, stăpâniri sau ţinuturi care sunt proprietatea împăratului, respectiv a regelui, care îi sunt recunoscute în acest acord şi în cel de la Madrid.

Ulterior se stabileşte ca mai sus amintitul ajutor să fíe remunerat de cel care îl solicită. Și în final, faptul că regele nu se va implica în divergenţele Italiei sau Germaniei împotriva împăratului sau în detrimentul acestuia, sub nicio formă”.

“1000 de ani. Momente de referință din istoria universală”, Editura Aquila