Momente de referință din istoria universală – Gerhardt Mercator, întemniţat

0
13

Sub conducerea Mariei de Ungaria, guvernatoarea Olan­dei spaniole, a început în anul 1540 persecuţia sistematică a protestanţilor.

Chiar şi Ger­hardt Mercator (1512-1595), un cunoscut geograf şi reor­ganizator al cartografiei, care cu a sa „Hartă lumii în formă de inimă dublă” şi-a câştigat reputaţia ca fiind primul crea­tor al hărţii geografice mo­derne, a făcut parte dintre vic­time.

În 1544 a fost bănuit în Löwen de erezie şi încarcerat. Abia după protestul Universi­tăţii din Löwen a fost eliberat, deşi fusese deja condamnat la moarte.

În 1552 s-a mutat în calitate de cosmografia Duis­burg, la curtea ducelui Jülich. Aici a alcătuit deja clasica hartă „Europae Descriptio”, o colecţie de hărţi ale Europei, care a primit aprecieri din toate părţile, iar în anul 1569 harta lumii care i-a făcut ne­muritor numele lui Mercator.

Aceasta era „ad usum navigantium”, destinată navigato­rilor, care prin proiecţia sa ino­vatoare, care şi astăzi îi portă numele, oferea navigatorilor posibilitatea de a stabili tra­seul de parcurs cu ajutorul compasului, de a marca dis­tanţa întotdeauna cu ajutorul unei linii drepte.

Cu puţin înainte de moartea sa, Mercator a terminat de scris „Cosmogonia”, prima parte a sa purtând până astăzi numele de „Atlas”.

“1000 de ani. Momente de referință din istoria universală”, Editura Aquila