Momente de referință din istoria universală – Bătălia de la Bouvines

0
45

batalieÎn anul 1214 împăratul Otto al IV-lea a încercat să elimine influenţa Stauferilor pe calea armelor, îndreptându se împotriva regelui Franţei care se aliase cu papa şi cu minorul Frederic al II-lea. Însă oastea lui Otto a suferit o înfrângere dezastruoasă la 12 iulie 1214 la Bouvines, lângă Lille.

(Bătălia de la Bouvines – Miniatură din Biblioteca Naţională din Paris)

Nici măcar unchiul său, rege le englez Ioan Fără de Ţară, nu a mai putut să-i fie de ajutor. O cronică a vremii descrie bătălia şi urmările acesteia:

„Regele Ioan al Angliei, punând nădejde în alianţa lui cu contele Ferrand de Flandra, a trecut marea, a intrat în comitatul Poitou unde şi a adunat oamenii credincioşi, iar apoi a purces să-l atace pe regele Franţei. Otto de Poitou, contele Ferrand de Flandra, contele Rainald de Boulogne şi cei apropiaţi lor au strâns laolaltă o oaste fără de număr împotriva regelui.

Dar acesta le a întins o capcană şi i-a atacat pe neaşteptate, iar după ce i-a învins, regele i-a luat prizonieri, împăratul Otto, ducele Henric de Brabant şi alţi câţiva au scăpat ca prin urechile acului.

Înfrângerea a însemnat pentru ei o mare şi grea lovitură, dar pentru noi a fost foarte avantajoasă. Căci dacă aceştia ar fi fost favorizaţi de soartă, atunci ne ar fi zdrobit şi ar fi curmat înaintarea regelui Frederic.

Locuitorii din Aachen, care stătuseră multă vreme alături de Otto respingându-l pe Frederic, ajunseră în sfârşit la o hotărâre înţeleaptă. Amintindu-şi de binele făcut lor de tatăl şi bunicul lui Frederic, căci cu ajutorul lor oraşul a fost puternic fortificat şi ridicat la mare rang, aceştia s-au dezis de Otto trecând de partea lui Frederic, în ciuda obiecţiilor venite din părţile împrejmuitoare.

Locuitorii din Aachen au deschis porţile oraşului ce fuseseră ferecate din porunca judecătorului Arnulf, l-au închis pe acesta în turnul pe care şi-l construise lângă palat, iar apoi au trimis răvaş lui Frederic invitându-l să vină pe pace, căci ei erau pregătiţi să-l primească ca pe domnul lor.

miniatura

(Miniatură din „Parsifal” de Wolfram von Eschenbach. Manuscris din secolul al XlII-lea)

Frederic a intrat în cetatea Aachen dimpreună cu prinţii şi mai marii imperiului cu mare fast, chiar în ziua dinaintea sărbătorii sfântului Iacob. A doua zi, arhiepiscopul Siegfried de Mainz l-a uns re­ge în biserica Sfânta Măria şi i-a pus coroana pe creştet.

După ungerea sa, regele Fre­deric a luat în mână-i sfânta cruce şi, pe neaşteptate, s-a declarat gata să conducă o cruciadă împotriva păgânilor din Ţara Sfântă şi a cerut tu­turor să-i urmeze exemplul.”

“1000 de ani. Momente de referință din istoria universală”, Editura Aquila