Misterele Terrei. Marile provocări ale ştiinţei – ISS, visul omenirii despre o „insulă în Cosmos”

0
61

covermic

Laudele care i se aduc staţiei spaţiale ISS, de mărimea unui stadion de fotbal, abia dacă sunt suficiente. Giganticul proiect apropie naţiunile şi va servi în curând ca platformă pentru zborurile spre alte planete.

Visul despre o „insulă în Cosmos” locuită de oameni datează încă din secolul XIX. Pe atunci, rusul Konstantin Ţiolkovski a lansat primele idei care prevedeau folosirea energiei solare şi amenajarea unei grădini biologice în Cosmos.

În anii ’20 ai secolului trecut, savanţi germani, ca Hermann Oberth, ca şi unii autori de science – fiction au fost preocupaţi de această idee, mai înainte ca americanii s-o prelucreze în continuare.

ISS zboară la o altitudine de 400 km în jurul Pământului practicând o viteză de 29 000 km/h. Durata înconjurului Pământului: 90 de minute. Multe părţi ale ISS sunt furnizate de Europa, care are astfel şansa de a se număra printre naţiunile lider în zborurile spaţiale. Dacă doriţi să ştiţi când poate fi văzută ISS deasupra reşedinţei dv., selectaţi pe Internet site-ul www.heavens-above.com.

Wernher von Braun pare să fi făcut şi el unele speculaţii privind staţiile spaţiale. Primele realizări datează din 1973 cu staţia spaţială de cercetare SkyLab, înainte ca, mai ales, zborul spaţial sovietic cu programul MIR să devină un etalon pentru dezvoltarea unei asemenea staţii spaţiale.

Arta improvizației

În 1995-1998 au urmat misiunile Shuttle-MIR, primele cooperări de succes în spaţiul cosmic al americanilor şi ruşilor şi treapta preliminară a Staţiei Spaţiale Internaţionale ISS. În aceste misiuni, graţie unui număr de peste 31.000 de experimente.

Ruşii au obţinut avantaje decisive în depăşirea problemelor legate de adaptarea organismului în timpul staţionărilor de lungă durată în spaţiul cosmic.

Military-ISS-785x490

Au devenit legendare povestirile despre nenumărate improvizaţii cu ajutorul cărora cosmonauţii sovietici au ieşit deseori din încurcături.

Se colportează chiar pe seama cosmonauţilor care şi-ar fi păstrat la căldură, în cizme de piele, alimentele concentrate din plic, încălzite în apă fierbinte, pentru a împiedica astfel răcirea lor prea rapidă.

Povestea ISS se întoarce în timp la 24 ianuarie 1984, când preşedintele american Ronald Reagan a anunţat construirea unei staţii spaţiale cu numele de Freedom.

Costurile proiectului: 9 miliarde de dolari. Dar momentul convenit pentru darea în funcţiune în 1992 n-a putut fi respectat. Cauzele au fost lipsa banilor, noile reglementări tehnologice şi reducerea bugetului NASA.

14667203464_30d639b902_b

ISS în cifre: Lungime: 80 m; lăţime: 107 m; înălţime: 40 m; masă: 500 t; volum: 1200 m3, (în care ar încăpea 2 avioane Jumbo Jet); laboratoare de cercetări: 6; unităţi locuibile: 2; personal: 7, costuri: 70 miliarde euro.

Staţiile spaţiale ale viitorului situate la distanţe mai mari faţă de Pământ se vor deosebi de ISS: Wernher von Braun propusese deja ca acestea să aibă o formă circulară şi să se rotească, pentru a produce o forţă gravitaţională artificială.

poza 3Misterele Terrei, Marea provocarea a ştiinţei, Editura Reader’s Digest

LĂSAȚI UN MESAJ