Mircea Cărtărescu: Poezia se află de 2.000 de ani într-o fericită agonie

0
45

mircea-cărtărescuConsiderat la ora actuală drept cel mai important scriitor român, Mircea Cărtărescu este de părere că poezia “se află de 2.000 de ani într-o fericită agonie” și susține că el a făcut “un sacrificiu” trecându-și din versuri în proză cartea “Levantul” pentru a putea fi tradusă, scrie agenția de presă EFE.

“Am făcut acest sacrificiu” fiind conștient că era “singura soluție” pentru ca lucrarea să poată ieși din România, a declarat el într-un interviu acordat cu prilejul publicării în limba spaniolă a acestei epopei, la editura Impedimenta, care o va pune la dispoziția cititorilor din Spania și America Latină, transmite Agerpres.
Titlu clasic în România

“Levantul” este un poem epic, apărut la București în 1990, devenit un titlu clasic în România, unde este materie de studiu în școală. Candidat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Literatură, Mircea Cărtărescu crede că volumul va fi apropiat publicului spaniol întrucât trei sferturi din acțiunea sa se desfășoară în spațiul mediteraneean.

Scriitorul rememorează că a început să lucreze la această carte în 1987, “în anii cei mai grei” ai regimului comunist, și menționează că “Levantul” “nu este o simplă călătorie prin literatura română, ci și un poem despre această dictatură, despre revoluție și dărâmarea unui tiran detestabil”, în care s-ar fi putut recunoaște și Nicolae Ceaușescu.

Un roman picaresc

Din acest motiv, povestea din secolul al XIX-lea, care conține multe elemente orientale, este și o carte politică, adaugă scriitorul. În opinia lui, “Levantul” este un roman picaresc și un text de inițiere în cultura și poezia română, precum și în ideile universale ale istoriei care se pot regăsi în alte țări, mai ales în America Latină.

“Glumim adesea spunând că România este o țară latinoamericană pierdută în Europa întrucât sunt multe asemănări” între noi, afirmă Cărtărescu, mărturisind că se simte foarte apropiat de autori sud-americani precum Gabriel García Márquez, Mario Vargas Llosa, Ernesto Sábato și Augusto Roa Bastos.

Trecerea sa la genul narativ

Nu a mai scris versuri de două decenii și explică trecerea sa la genul narativ prin faptul că, într-un anumit moment, a avut impresia că ‘poezia română și-a atins limitele” și, din această cauză, a decis “să facă altcev”‘.

“Nu mă repet niciodată; fiecare carte de-a mea are o direcție diferită de cea anterioară și cred că nu m-aș stima pe mine însumi dacă aș continua să merg pe o cale pe care o consider închisă”, explică autorul care a scris ‘de toate, mai puțin teatru’.

În același timp, el susține că este interesat doar de poezie, pe care o caută inclusiv în cărțile de știință, metafizice sau în romanele realiste. “Nu mă interesează nici personajele, nici trama, ci poezia cărților și sentimentele”, spune Cărtărescu, adăugând că ‘poezia este o formă de a privi lumea”.

Pasiunea sa pentru lectură

Autorul născut la București, în 1956, a mai declarat că, pentru el, “scrisul este o mare și continuă bucurie” și nu o muncă, așa încât se consideră privilegiat pentru că și-a putut îndeplini un vis din tinerețe, acela de a face toată viața exact ceea ce îi place cel mai mult.

În același timp, în calitate de profesor, el încearcă să transmită tinerilor pasiunea sa pentru lectură. În această privință, nu vede motive de îngrijorare, întrucât astăzi nu se citește mai puțin decât în alte perioade. Iar cărțile electronice sunt “o oportunitate și nu o amenințare”, crede Mircea Cărtărescu.

Ana Grama

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ