Minuni arhitecturale din Olanda

0
155

amsterdamPalatul regal, Amsterdam

Fosta primărie din Amsterdam este cea mai importantă dovadă a epocii de aur din Olanda şi fără îndoială capodopera lui Jacob van Campen (1595-1657). Ȋndată după încheierea Păcii din Westfalia a fost începută clădirea cu structura pe două niveluri a faţadei. Sala poporului este la fel de înaltă ca restul clădirii şi este expresia identităţii naţionale a cetăţenilor din Amsterdam.

Bursa din Amsterdam

Bursa ridicată între anii 1896 şi 1903 este considerată începutul modernităţii în Olanda. Hendrik Berlage (1856-1934) şi-a dorit prin construcţia de cărămidă, finalizată cu un turn înalt, să se deosebească de arhitectura istorică şi a însărcinat artişti cunoscuţi ai stilului modern cu designul interior şi exterior al clădirii. Sala mare lasă impresia unei pieţe interioare.

Rijksmuseum, Amsterdam

Cel de-al doilea concurs din anul 1876 pentru construirea muzeului din Amsterdam a fost câştigat de Pierre Cuypers (1827-1921). El a ridicat o clădire cu două curţi, în care a combinat cu dexteritate elemente neogotice şi ale Renaşterii timpurii. Deşi clădirea a fost criticată la început, ea a fost model pentru mulţi arhitecţi olandezi ai neorenaşterii.

Catedrala Sf. Martin, Utrecht

La scurt timp de la aşezarea pietrei de temelie a domului din Köln au început şi în Utrecht construcţiile la o nouă catedrală cu o strană circulară formată din trei nave şi un turn înalt de 112 m, care este considerat a fi unul dintre cele mai magnifice turnuri gotice din lume. Ȋn anul 1674 naosul a fost distrus de o tornadă şi nu a fost reconstruit până în prezent; în locul său se Intinde acum un parc cu arbori.

Casa Rietveld-Schroder,Utrecht

 În anul 1924 a fost ridicată această icoană a arhitecturii moderne: casa Schroder este singura clădire excepţională a lui Gerit Rietveld (1888-1964) şi a fost introdusă, în anul 2000, pe lista patrimoniului cultural universal. Influenţele curentului De-Stijl cu purtătorul de cuvânt Piet Mondrian (1872¬1944) sunt evidente. Pereţii etajului superior sunt glisanţi, făcând posibilă realizarea unor încăperi de diferite mărimi.

Mauritshuis, Den Haag

Maurithuis, construită începând din anul 1633 de Jacob van Campen (1595-1657) pentru strănepotul proconsulului din Nassau-Siegen – azi reşedinţa galeriei de artă regale -, are o influenţă asupra construcţiei caselor de oraş pretenţioase. Temelia şi faţada cu structură colosală cu acoperiş tri-unghiular se inspiră din construcţiile lui Andrea Palladio, în timp ce acoperişul înclinat înalt oglindeşte gustul olandez.

1000 de minuni arhitecturale, Editura Aquila

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ