Maxime patristice, Sfântul Ioan Gură de Aur – Alimentaţie

0
80

016-sf-ioan-gura-de-aur111. Căci Dumnezeu a pus în noi pântecele ca un fel de râşniţă, dându-i o putere potrivită şi rânduindu-i o anumită măsură pe care el să o râşnească în fiecare zi. Dar dacă cineva îi pune mai mult, apoi el atunci se face nelucrător şi trândav şi totul se vatămă. De aici vin bolile si slăbiciunile, si sluteniile trupului, căci nu numai bolnăvicios face pe trup desfătarea, ci chiar pe cel mai frumos şi mai drăgălaş îl preface în slut şi pocit atunci când cineva sughiţă şi râgâie întruna cu dezgust, când iese dintr-însul putoare de vin oţetit, când se înroşeşte la faţă mai mult decât trebuie; când desfătarea strică rânduiala cea cuvenită femeii şi ea îşi pierde orice podoabă şi bună cuviinţă; când trupul se face moleşit şi fleşcăit din pricina multei băuturi, genele ochilor îi sunt roşii ca sângele şi umflate, când duce cu sine o grăsime mai mult decât trebuie, când trupul este cărnos peste măsură, apoi poţi pricepe câtă îngreţoşare vine de aici. Eu am auzit chiar pe doctori spunând că desfătările şi îmbuibările trupului împiedică pe cineva a se ridica la o înălţime cât de mică, suflarea fiindu-i greoaie şi întreruptă prin mulţimea cărnurilor de pe trup. [49, XXXIX]

12. Ce ar putea spune cineva de durerile de picioare care izvorăsc de aici, de reumatismele ce se răspândesc în tot trupul si de celelalte boli ce se nasc din îngrăşarea trupului? Nimic nu este atât de greţos ca un bărbat şi mai cu seamă ca o femeie grasă! Pentru aceea la femeile cele sărace mai multă frumuseţe ar putea vedea cineva, căci ele mănâncă mâncăruri simple si nu de cele greoaie. Căci nevoinţa zilnică, oboselile, necazurile lor, mâncarea lor cea cumpătată şi hrana cea simplă le aduc lor bunăstare şi chiar frumuseţea trupului. Dar dacă vei spune de plăcerea dezmierdărilor, apoi aceasta o vei găsi la oamenii cumpătaţi numai până la gâtlej. Căci odată cu limba care le vorbeşte va dispărea acea plăcere, lăsând în urma-i multă greaţă. Nu te uita la cei ce se dezmiardă în mâncăruri şi băuturi numai când sunt culcaţi, ci mai cu seamă când sunt treji ia-te după dânşii, şi atunci vei vedea trupuri mai mult de fiare sălbatice si de dobitoace decât de oameni. Vei vedea atunci pe unii cu dureri de cap, pe alţii căscând întruna şi întinzându-se, pe alţii ţinându-se de gât şi având nevoie de paturi, de aşternuturi si de linişte mare. Găsindu-se tulburaţi ca şi în timp de mare furtună şi având nevoie de ajutorul altora, doresc a ajunge iarăşi în starea în care erau mai înainte de a se îmbăta. întocmai ca şi femeile cele îngreunate, tot aşa şi dânşii de-abia poartă pântecele cel încărcat şi de-abia se mişcă, de-abia zăresc câte ceva, de-abia bolborosesc câte ceva din gură – şi toate de-abia. De cumva s-ar întâmpla să doarmă, apoi prin somn văd o mulţime de visuri necuvioase şi încărcate de mii de năluciri. [49, XXXIX]

Maxime patristice, Sfântul Ioan Gură de Aur, protosinghel Teodosie Paraschiv

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ