Literatura română a fost în centrul atenţiei la Târgul de Carte de la Göteborg

0
378

Literatura română a fost în centrul atenţiei la Târgul de Carte de la Göteborg, organizat între 26 şi 29 septembrie, când standul României a fost vizitat de aproximativ 22.000 de persoane, iar seminariile organizate de Institutul Cultural Român (ICR) au avut loc cu sala plină.

carti_deschisePotrivit site-ului Institutului Cultural Român, la Târgul de Carte de la Göteborg au participat 15 scriitori, 18 sociologi, politologi şi artişti din România, precum şi profesori de limbă română din Suedia. De asemenea, au fost organizate 16 seminarii, 28 programe la stand şi 16 evenimente pe alte scene din cadrul târgului.

Din statisticile primite de la organizatorii târgului reiese faptul că gradul cel mai mare de ocupare l-au avut seminariile la care invitaţi au fost Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian, cu săli de 600, respectiv 300 de locuri: „În mintea unui scriitor” – Mircea Cărtărescu în dialog cu Sara Danius, „Implicarea scriitorului în dezbaterea publică” – discuţie între Björn Wiman, Mircea Cărtărescu, Norman Manea, „A scrie despre şi sub oprimare” – seminar cu Mircea Cărtărescu şi Sofi Oksanen şi „Destinul armenilor” – Varujan Vosganian în dialog cu Ola Larsmo.

Programele româneşti de la Târgul de Carte de la Göteborg au fost întâmpinate cu interes de presa suedeză, seminariile şi evenimentele la stand fiind urmate de numeroase interviuri acordate de participanţii români. Un număr de 152 de menţiuni ample ale participării româneşti la târg, sub forma unor articole în presa scrisă, ale unor interviuri radio şi TV cu participanţii la programe şi organizatori, ale unor articole online în medii culturale reprezintă rezultatul primei evaluări după eveniment.

Totodată, potrivit sursei citate, scriitorii români cel mai mult menţionaţi de presa suedeză au fost Mircea Cărtărescu, cu 235 de apariţii în presa scrisă, şi Norman Manea, cu 190 de menţionări.

De altfel, Mircea Cărtărescu a fost şi scriitorul invitat de Târgul de Carte de la Göteborg pentru a susţine discursul de inaugurare a evenimentului.

La ceremonia de deschidere a târgului şi la inaugurarea standului României au fost prezenţi şi Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, precum şi Androulla Vassiliou, comisarul european pentru cultură, educaţie, multilingvism, tineret şi sport. În acest context, comisarul european a făcut public numele celor 12 câştigători ai premiului Uniunii Europene pentru literatură.

Scriitorul român distins cu acest premiu în 2013 este Ioana Pârvulescu, prezentă la târg prin intermediul ICR. Romanul ei distins cu premiul Uniunii Europene pentru literatură, „Viaţa începe vineri”, a fost publicat în traducere suedeză în 2012.

De asemenea, rezidenţa de creaţie oferită de Târgul de Carte de la Göteborg, aflată la prima ediţie, i-a revenit anul acesta scriitorului şi criticului literar Marius Chivu. Autorul unui text despre literatura română contemporană în antologia „Ce are frumos beletristica nr.2: modern sau nu, dar contemporan/ Det sköna med skönlitteraturen 2: modernt och omodernt men samtida”, publicată de Academia Suedeză în 2012, Marius Chivu a participat anul trecut la atelierul de traduceri româno-suedez organizat de ICR Stockholm.

Anul 2013 a însemnat pentru literatura română în Suedia şi un număr de 11 titluri apărute în traducere suedeză. În total, 90 de titluri româneşti publicate în limba suedeză au fost puse în vânzare la standul României, prin colaborarea cu anticariatul Spättans din Göteborg. În cele patru zile ale târgului, anticariatul a înregistrat vânzări de aproape 1.000 de exemplare. La târg, editurile suedeze care au publicat autori români au înregistrat, de asemenea, cifre de vânzări considerabile.

Sursa: Mediafax

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ