Istoria neștiută a fondatorului primul teatru din România, spusă de urmașul său

0
53

sibiu-walk-of-fameSâmbătă seara, i-a fost decernată o stea de excelență urmașului celebrului Martin Hochmeister, cel care în urmă cu 226 de ani reușea să construiască primul teatru din România, o moștenire culturală care astăzi a transformat Sibiul într-o veritabilă scenă, cu un festival internațional de teatru, al treilea ca importanță din Europa.

Urmașul unei familii foarte bogate, cu o vechime de peste trei secole în Transilvania, Martin Hochmeister, un specialist în telecomunicații, stabilit la Munchen (Germania) a fost cel care a primit steaua strămoșului său, o stea similară rămânând pe Aleea Celebrităților din apropierea primului teatru din România, actualul sediu al Filarmonicii de Stat din Sibiu.

După mai bine de două secole de la deschiderea primului teatru din România, pe aceeași scenă, Martin Hochmeister, în vârstă de 65 de ani, mărturisește că ar fi venit oricum la Festivalul Internațional de Teatru din Sibiu, chiar dacă nu primea această distincție. Deși a plecat din 1970 din România, Martin Hochmeister vorbește foarte bine limba română. Însoțit de sora sa, stabilită și ea tot la Munchen (Germania) și fratele care trăiește la Viena (Austria), Martin Hochmeister spune că cea mai mare mândrie a familiei lor este că “și în ziua de astăzi se joacă teatru în acest turn.”

“Eu sunt a opta generație. Tradiția familiei spune că primul născut băiat întotdeauna se numește Martin. Ne-am păstrat și rădăcinile la Sibiu, chiar dacă între timp a trebuit să ne mutăm. Venim cu dragă inimă, de fiecare dată, înapoi în oraș și ne bucurăm de dezvoltarea sa. A trebuit să plecăm la sfârșitul anilor 1970 pe timpul lui Ceaușescu, atunci aveam 21 de ani. Sunt stabilit la Munchen, împreună cu sora mea, am un frate la Viena. Am fi venit oricum la Festivalul Internațional de Teatru și fără această diplomă”, a declarat pentru AGERPRES, Martin Hochmeister.

Acesta mărturisește că istoria familiei merge mai departe, pentru că are doi băieți, iar cel mai mare poartă tot numele de Martin Hochmeister.

Primul Hochmeister care a intrat în istoria României ca cel care a pus bazele primului teatru s-a numărat printre cei mai darnici oameni bogați din Ardeal. Acesta a investit jumătate din averea sa în cultură. Primii urmași ai lui Hochmeister i-au urmat exemplul. Fiul lui Hochmeister a fost un bun primar al Sibiului și a reclădit teatrul distrus de un incendiu.

“Strămoșul nostru a construit o bibliotecă și o tipografie la Cluj, pe care le-a donat universității și primăriei de acolo. Fiul lui, primar, a reconstruit din banii lui teatrul. Pe vremea aceea orașul a avut doar patru intrări, el a făcut a cincea intrare care atunci se numea Poarta Teatrului. Eu sunt doar iubitor de teatru, nu îmi câștig banii din asta, sunt spectator. Despre moștenirea rămasă? Este bogăția culturală care este importantă, nu cea materială. Chiar și primul Martin Hochmeister și al doilea au dăruit jumătate din averea lor orașului. Niciodată nu a fost o prioritate ca strămoșii noștri să strângă bani pentru familie, ci au avut în vedere comunitatea”, povestește urmașul lui Martin Hochmeister.

Moștenirea materială rămasă familiei Hochmeister nu înseamnă pentru urmașii din Germania și Austria decât “portrete, tablouri, diverse obiecte care ne sunt foarte apropiate de inimă, amintiri de familie.” Asta pentru că au fost și alți strămoși mai recenți, unii care au risipit banii și bunurile.

Pentru milioane de turiști, spectatori, teatrul de la Sibiu este de neprețuit.

Întrebat de corespondentul AGERPRES dacă se va reîntoarce definitiv în România, Martin Hochmeister a răspuns, zâmbind, “poate, la pensie”, și a afirmat că deocamdată câștigă suficient de bine ca să își permită să vină constant la Sibiu.

Totuși există amănunte din istoria Sibiului și a familiei Hochmeister cunoscute doar de pasionații de istorie. Familia Hochmeister a ridicat Sibiul prin cultură și l-a protejat ulterior de ciumă și alte boli ale vremii, investind masiv în ceea ce în zilele noastre se cheamă stație de epurare, prima filtrare a apei potabile aduse în Sibiu.

“Secrete neștiute? Există contribuții majore pe care ei (strămoșii n.r.) le-au făcut, cunoscute doar de cei care cercetează. Unul din strămoși a avut grijă ca apa potabilă care astăzi se aduce la Sibiu să fie tratată, așa că Sibiul având aceste proiecte, orașul a fost foarte puțin afectat de boli precum ciuma. Nu se știe acest lucru foarte mult, dar este dovedit că în Sibiul de pe timpul acela erau mai puține maladii și fiind această viziune au avut grijă de sănătatea publică”, a spus Martin Hochmeister.

Primul teatru din România, numit astăzi Sala Thalia, este o adevărată bijuterie arhitecturală, refăcută de trei ori după mai multe incendii. Sala a fost construită în 1787 de Martin Hochmeister, fondator și al primei librării de pe teritoriul României. Subsolul sălii Thalia păstrează și astăzi o parte din zidul de apărare a cetății medievale a Sibiului.

Martin Hochmeister senior, cel care a trăit între 1740 și 1789, s-a născut la Sibiu, a fost tipograf, editor și librar. În 1777, în urma unei audiențe la împărăteasa Maria Tereza, primește dreptul de a deschide o tipografie proprie. În 1778, Josef Hulverding, conducătorul unei trupe de teatru, înființează la Sibiu prima revistă de teatru din Ungaria — ‘Teatrul Wochenblatt fur das Jahr 1778’ (Foaia săptămânală teatrală pentru anul 1778), Un an mai târziu, tot în urma unei audiențe la împărăteasă, primește dreptul de a deschide prima librărie publică din Transilvania.

În 1782 a amenajat o bibliotecă, prima de acest fel din Transilvania. În 1784 editează ziarul ?Siebenburgische Zeitung’ primul ziar politic din Transilvania.

Anul 1787 este un an de cotitură pentru teatrul sibian. Magistratul orașului a cedat lui Martin von Hochmeister terenul dintre Turnul Olarilor și Turnul Lăcătușilor, împreună cu Turnul Gros, pentru construirea unui teatru. Clădirea a fost inaugurată la 1 iunie 1788.

Deschide apoi o tipografie la Cluj unde va publica prima publicație de limbă maghiară, ‘Erdély-Magyar Hir-Vivő’ sau ‘Hiradó’. El va tipări și prima publicație de limbă română, ‘Foaie românească pentru econom’ în 1789.

Fiul cel mai mare al lui Hochmeister, cel care a trăit între 1767 și 1837, născut la Sibiu, a studiat la Cluj. Acesta a revenit la Sibiu și a preluat afacerile familiei în 1789, atât tipografiile, librăriile și publicațiile, cât și teatrul. A publicat între 1790-1801 ‘Siebenbürgische Quartalsschrift’ și primul ghid al orașului Sibiu. Între 1805 și 1824 va publica ‘Siebenbürgischen Provinzialblätter’, aceasta fiind prima publicație de cercetare și istorie a Transilvaniei. Cumpără in 1828 o casă în Piața Mare (Grosse Ring 11) unde va deschide un nou atelier și librărie.

Teatrul arde în 1826, iar Hochmeister îl va reconstrui într-un timp record cu o nouă fațadă (cea actuală fiind o replică fidelă a acesteia) mai apropiată de stilul arhitectural al perioadei. Cortina va fi o replică a picturii lui Neuhauser despre Sibiu, comandată pictorului de însuși Hochmeister. Costurile se vor apropia de 17.000 de guldeni. Devine membru al Magistratului în 1811. Împăratul Francis I îl va înnobila doi ani mai târziu, iar în 1817 va deveni senator al Sibiului. În 1817 devine primar al orașului. S-a pensionat în 1829, când renunță la funcția de primar și la toate funcțiile publice.

A fost căsătorit de trei ori și a avut patru copii, ultimul pe când avea 68 de ani, Wilhelm Hochmeister (1835-1897), primar al Sibiului între 1877-1884.

Martin Hochmeister speră ca și în România să apară cât mai mulți sponsori ai culturii, așa cum au reușit cu sute de ani în urmă să fie strămoșii săi, un fel de Bill Gates de atunci pentru Sibiu și Transilvania.

“Sper să vină și în România timpul când românii să contribuie mai mult la viața socială și culturală”, a declarat duminică, Martin Hochmeister, pentru AGERPRES, în ultima zi a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

Apoi, cortina va cădea peste tot orașul transformat într-o imensă scenă. Asta și datorită primului Hochmeister.

Sursa: agerpres.ro

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ