Istoria apariţiei Bisericii – Particularităţile arhitecturii (III)

0
52

Biserica_Scaune_03Secolul al – 17 – lea reprezintă o epocă de înflorire a arhitecturii noastre bisericeşti, mai ales sub domnia lui Matei Basarab, când se zidesc o mulţime de biserici, ctitorite de domnitori însuşi sau de boierii săi, renovându-se totodată multe dintre cele vechi. Construcţiile noi reprezintă planuri variate, creând un tip nou de biserici, specific acestei epoci: plan simplu dreptunghiular (mai rar, trilobat), format din naos cu o singură absidă poligonală, o singură turlă-clopotniţă pe bolta pronaosului şi pridvor deschis, susţinut de coloane octogonale sau circulare. Dintre aceste biserici amintim: biserica mănăstirii Arnota (ctitorită în 1633), biserica din Călineşti Prahova, biserica fostei mănăstiri Strehaia, biserica Plumbuita de lângă Bucureşti toate ctitorii ale domnitorului Matei Basarab. Un monument aparte din această  epocă e Biserica Stelea din Târgovişte, ctitoria lui Vasile Lupu din 1645 din reprezintă un exemplu de rafinată îmbinare a elementelor munteneşti cu cele moldoveneşti (turle pe baze duble, dintre care una stelată, sistemul dublu de arcuri pentru sprijinirea turlelor, nervuri de piatră în formă de funie răsucită, chenare cu baghete încrucişate la uşi şi ferestre, tendinţă de înălţare), influenţe dintre care unele vor fi adoptate şi de alte biserici munteneşti.

Între 1656 şi 1659 se zideşte biserica Mitropoliei din Bucureşti (actuala Catedrală Patriarhală), ce reprezintă o nouă interpretare a planului bisericii lui Neagoe de la Curtea de Argeş (plan treflat, pronaos lărgit, cu 12 stâlpi, patru turle), la care apare şi pridvorul deschis sprijinit pe stâlpi puternici de zid.

A doua jumătate a secolului XVII aduce o nouă dezvoltare a stilului românesc, prin monumentele ctitorite de boierii din neamul Cantacuzinilor (biserica mănăstirii Cotroceni, biserica Doamnei şi Colţea din Bucureşti, biserica veche a Mănăstirii Sinaia, biserica din Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, biserica din Fundenii-Doamnei de lângă Bucureşti ş.a), care se disting prin decoraţia interioară şi exterioară, îndeosebi prin bogata ornamentaţie a motivelor florale, care îmbracă coloanele din pridvor şi pronaos dar şi chenarele de uşi şi ferestre. Ele constituie premize ale stilului românesc numit „brâncovenesc” care înfloreşte sub domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi reprezintă desăvârşirea sau maturizarea stilului autohton, supremă realizare a geniului muntenesc în arta construcţiei în biserici. Monumentele bisericeşti se caracterizează prin armonia şi eleganţa proporţiilor şi bogata lor podoabă sculpturală, cu unele influenţe noi, apusene renascentiste. Ele au în general planul triconic cu clopotniţă pe pronaos şi pridvor deschis în faţă, sprijinit pe stâlp frumos sculptaţi, de exemplu: biserica palatului brâncovenesc  de la Mogoşoaia din 1688 (care păstrează încă planul dreptunghiular şi caracteristicile bisericilor lui Matei Basarab), mănăstirea Hurezu cu întregul ei complex arhitectonic, Biserica Domnească din Doiceşti (jud. Dâmboviţa, 1706), biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, biserica actuală a mănăstirii Govora.

După Brâncoveanu, seria monumentelor de tip brâncovenesc se continuă cu biserica mănăstirii Antim din Bucureşti (ctitorire lui Antim Ivireanul, terminată după moartea lui, la 1714).

Decadenţa economică şi socială, caracteristică epocii domniilor fanariote, atrage după sine şi decadenţa artei noastre  bisericeşti. Ele au fie un plan treflat, fie plan dreptunghiular (mai ales la ţară), pronaos lărgit, cu clopotniţă, pridvor deschis pe stâlpi şi faţade decorate cu obişnuitul brâu median, arcaturi polilobate sau arcade frânte, panouri dreptunghiulare din ciubuce aplicate  şi uneori medalioane pătrate sau circulare. Dintre acestea amintim, în Bucureşti bisericile: Scaune (1705), Mântuleasa (1734), Sfântul Efterie-vechi (1744), Batişte (1764), iar în ţară biserica schitului Balamuci de lângă Căldăraşani (1752), biserica Pietroşiţa (jud. Argeş 1765-1767) sau biserica Toţi Sfinţii din Râmnicul-Vâlcea ( 1764).

”Biserica Ortodoxă”, Svetlana Rudzievskaia

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ