Invenţii care au schimbat lumea în perioada iluminismului – Telescopul reflector (1668)

0
401

advc6ngtÎn primele zile ale telescopului, se credea ca obiectivul acestuia  (lentila inferioară) este supusă doar erorilor tehnologice normale presupuse de fabricarea  suprafeţelor curbate. Odată cu Newton s-au produs tot felul de revelaţii tulburătoare. Una dintre ele a fost descoperirea de către el a proprietăţilor refracţiei luminii, îndeosebi refractaţiabilitatea luminii de diferite culori. Aceasta însemna că imaginile văzute prin lentilă sufereau un uşor efect de estompare.

Se spune că un geodez englez, Leonard Digges, ar fi construit un  telescop reflector în secolul al XVI-lea, deşi nu există dovezi în acest sens. Un astronom iezuit italian, Niccolo Zucchi,  a construit, se pare, un telescop reflector în 1616 şi a descoperit cu ajutorul lui inelele 1ui. Jupiter în 1630. În 1652, Zuccht a scris un tratat intitulat Opin a philosophia, în care îşi descria opera. Se poate ca tratatul să-i fi inspirat pe James Gregory şi sir Isaac Newton în scrierea lucrărilor. Optica promotă a lui Gregory, publicată în 1663, descria imaginile produse de lentilele oglinzi. Autorul pomenea despre imaginile uşor distorsionate produse de unele lentile şi oglinzi, arătând că dacă suprafeţele curbate sun secţiuni conice, asa-numita aberaţie sferică este corectată.  Gregory ştia că încercările anterioare de a perfecţiona telescopul dăduseră greş, chiar şi atunci când se folosiseră lentile cu diferite tipuri de curburi, drept pentru care era pe deplin conştient de semnificaţia ipotezei sale. Noul telescop reflector pe care l-a descris a devenit cunoscut sub denumirea de telescop gregorian. Gregory era teoretician. Nu avea aptitudinile practice necesare pentru a-şi construi telescopul şi nici nu a putut găsi un producător de lentile pregătit sa-i transforme ideca în realitate. James Gregory inventase un telescop reflector superior, pe deplin funcţional, dar care exista numai în capul lui. Construirea aparatului i-a revenit lui Isaac Newton; este prima persoană despre care se poate spune cu certitudine că a construit un telescop reflector.

În 1666 Newton a descoperit că lumina de culori diferite este refractabilă în grade diferite. EI şi-a dat seama că defectele telescopului refractor erau cauzate într-o mult mai mare măsura de refractabilitatea variabilă decât de forma „sferică” a lentilelor telescopului. Newton, pripit uneori în acea perioadă, s- a grăbit să presupună că telescopul refractor nu mai poate fi îmbunătăţit. Dar această idee l-a făcut să îşi îndrepte atenţia către construirea unui telescop reflector. A testat minuţios materiale pentru oglinzile telescopului şi s-a hotărât să folosească un aliaj de staniu şi cupru. Când a ajuns la şlefuirea oglinzilor, nu a optat pentru forma parabolică recomandată de Gregory, fiindcă era prea greu de realizat. Pe lângă aceasta, era convins că nu atât curbura lentilelor şi oglinzilor provocaseră problemele, cât aberaţia cromatică, efectele refracţiei luminii.

Noul telescop al lui Newton a fost uimitor de reuşit. Imaginile pe care le putea vedea prin el erau mult mai clare decât cele observate cu ajutorul unui telescop refractor. Folosindu-şi noul telescop reflector, a putut vedea sateliţii lui Jupiter şi fazele lui Venus. Prototipul a fost atât de izbutit încât a construit un al doilea telescop, care avea să-i permită să obţină o putere de mărire de 38 de ori, şi l-a prezentat Societăţii Regale în decembrie 1672.

Un om de ştiinţă francez, Cassegrain, a construit la rândul lui un telescop reflector în acel an, dar progrese în proiectarea telescoapelor reflectoare nu s-au înregistrat până în anul 1723. În acest an John Hadley a prezentat Societăţii Regale un instrument mult mai puternic decât modelul lui Newton, care promitea mărirea de 230 de ori. Când savanţii priveau prin telescopul lui Hadley, au apreciat mai mult ca oricând invenţia revoluţionară a lui Newton. A început fabricarea telescoapelor după acest nou model. Doi opticieni londonezi, Hearn şi Scarlet, au început să le producă la scară comercială. James Short, din Edinburgh, a fost cel care a construit în cele din urmă telescopul lui James Gregory. În jurul anului 1732, Short a primit spaţiu în laboratoarele profesorului de matematică de la Universitatea Edinburgh pentru a lucra la acest proiect. Prima oglindă a fost făcută din sticlă, potrivit ideii lui Gregory, dar următoarele au fost din metal, ca ale lui Newton. Short a dat oglinzilor o formă cu adevărat parabolică, le-a şlefuit bine, obţinând o rezoluţie foarte bună. James Short a continuat să producă telescoape gregoriene la scară comercială, ceea ce l-a îmbogăţit.

Invenții care au schimbat lumea, Rodney Castleden

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ