Intersecții: poezie și matematică

0
1216

GalileoGalileo Galilei spunea că „matematica este limba cu care Dumnezeu a scris universul” în timp ce  pentru Robert Browning, „Dumnezeu este poetul perfect.”

Dar care este legătura dintre matematică și poezie? Pentru majoritatea dintre noi, matematica este de natură tehnică și legată de reguli stricte, în timp ce matematicienii consideră domeniul lor o formă de artă. Mai mult decât atât structura și simbolurile unui poem pot fi comparate cu concepte matematice.

Matematica este un limbaj care descrie lumea fizică. Fără matematică, nu putem desluși tainele științelor naturale. Dar matematica depinde, de asemenea de simboluri și variabile, litere și caractere grecești care reprezintă necesitatea exprimării cât mai exacte a ideilor. În timp ce poezia este „o revărsare spontană de sentimente puternice”, conform poetului englez William Wordsworth.

În cartea sa, Enlightening Symbols, matematicianul Joseph Mazur povestește că multe dintre simbolurile matematice pe care le utilizăm astăzi nu au fost disponibile înainte de secolul al XVI-lea, până atunci matematica era scrisă în cuvinte, și explică istoria fascinantă din spatele dezvoltării sistemului matematic pe care îl cunoaștem și utilizăm astăzi. Simboluri, cum ar fi „+” și  „-” sunt atât de înrădăcinate încât este greu de conceput matematica fără ele, și totuși multe din cărțile de căpătâi ale matematicii, precum „Elementele” lui Euclid au fost scrise în întregime în cuvinte, potrivit boston.com/.

Sarah Glaz, matematician la Universitatea din Connecticut, împreună cu colega sa  JoAnne Growney, de asemenea poet și matematician, au publicat Strange Attractors: Poems of Love and Mathematics („Atractori stranii: Poezii de dragoste și matematică”), un volum de o sută cincizeci de poeme legate de matematică.

De la pi până la șirul lui Fibonacci, imaginația poeților a fost legată cu eleganță de numere – și matematicienii au întors complimentul. În poemul său „Pi”, pentru laureata Premiului Nobel, Wislawa Szymborska, imensitatea universului pare să pălească lângă infinitatea numărului pi, care „reușește să se-ntindă pe masă, prin aer, prin ziduri, frunze şi-ale păsărilor cuiburi, prin nori direct în ceruri…”

În Jurnalul de Matematică și Arte din 2011, Glaz postulează că matematica și poezia au fost „interconectate” de când oamenii au îneput să scrie și oferă ca exemplu Problema bovinelor, lui Arhimede adresat lui Eratostene și matematicienilor din Alexandria. Filosoful grec a compus un poem cu 44 de versuri în care le cerea acestora să calculeze numărul bovinelor din Cireada Soarelui, conform revistei științifice online Proceedings of the National Academy of Sciences a SUA.

Poetul și matematicianul român Dan Barbilian, cunoscut ca Ion Barbu, figură importantă a modernismului literar românesc, făcea legătura dintre abstract al matematicii și creațiile sale poetice „Există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlneşte cu poezia.”

Albert Einstein afirma: „matematica pură este, în felul său, poezia ideilor logice”, dar în matematica aplicată, ca și în poezie, la finalul analizei, lucrurile tot neînțelese rămân.

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ