Infecţii respiratorii virale de sezon

0
575

Infectiile_respiratoriiTractul respirator uman poate fi infectat cu diferite grupuri de virusuri, care determină simptomatologie ce variază de la guturaiul comun şi până la pneumonii cu evoluţie fulminantă. Infecţiile respiratorii virale reprezintă o cauză importantă de morbiditate, hospitalism şi mortalitate în întreaga lume. Gripa şi pneumoniile virale au reprezentat cauza cea mai importantă de mortalitate în SUA în secolul XX. în acelaşi timp, infecţiile respiratorii virale reprezintă cauza cea mai frecventă de adresare la medicul de familie şi, greu de înţeles, cauza principală pentru care se adminstrează tratamente antibiotice.

Epidemiologie

Prevalenţa mare a infecţiilor virale de căi respiratorii este condiţionată de o mare variabilitate a agenţilor infecţioşi, a serotipu-rilor acestora, precum şi de transmiterea lor rapidă şi eficientă prin contact direct sau, cel mai frecvent, pe cale aerogenă; de asemenea, contribuie la prevalenţa mare a infecţiilor virale respiratorii şi faptul că acestea determină o imunitate incompletă sau/şi de scurtă durată, subiecţii fiind expuşi frecvent la reinfecţii cu acelaşi virus. Mai mult decât atât, este bine cunoscut faptul că multe dintre infecţiile respiratorii şi mai ales cele cu etiologie virală, sunt răspunzătoare de un grad variabil de scădere a reactivităţii sistemului imunitar, mergând, nu rareori, până la anergie, ceea ce favorizează reinfec-ţiile sau infecţiile cu alţi germeni în perioada imediat următoare unei infecţii virale.

Infecţiile respiratorii virale recunosc un pattern sezonier destul de bine conturat, dar aceasta nu înseamnă că în afara sezonului sau în caz de infecţii nosocomiale nu pot să apară cazuri sporadice. Astfel, pentru sezonul rece sunt caracteristice infecţiile cu virus influenza, corornavirus, primăvara – parainfluenza tip 3, şi virusul sinciţial respirator, mai târziu – rhinovirus; vara – parainfluenza tip 3 şi adenovirusurile, la începutul toamnei – rhinovirusurile, în plin sezon – parainfluenza tip 1 şi 2, iar toamna târziu – virus sinciţial respirator.

Fiziopatologie

Virusurile generatoare de manifestări respiratorii se pot împărţi în virusuri primitiv patogene pentru aparatul respirator, a căror transmitere şi replicare sunt restrânse la nivelul tractului respirator uman şi virusuri care afectează tractul respirator în cadrul unei infecţii sistemice sau, uneori, reactivate local. Ultimul grup include 3 tipuri de virusuri – (1) cele care determină ocazional pneumonie la persoanele sănătoase, dar mai frecvent la gazdele imunocompromise sau la femeile însărcinate, cum sunt Virusul rujeolic şi Varicelo-Zosterian, (2) cele care efectează primitiv gazdele imunocompromise, cum sunt citomegalovirusul, virusul herpes simplex şi, mai puţin frecvent, her-pesvirusul uman tip 6 şi (3) câteva virusuri care determină zoonoze neobişnuite, dar severe, cum sunt sindromul acut sever determinat de Coronavirus (SARS-CoV), infecţia determinată de virusul gripei aviare, hantavirusuri şi paramixovimsuri zoonotice (virusuri Hendra şi Nipah). Virusurile cu tripism primitiv pentru tractul respirator uman (adenovirusuri, coronavirusuri, virus influenza, virusuri parainfluenza, metapneu-movirusuri umane, virus sinciţial respirator şi rhinovirusuri) au o distribuţie relativ egală pe tot globul, infecţia se produce la nivelul mucoasei respiratorii, transmitere interu-mană, dar au şi trăsături diferite, cum sunt compoziţia virală, afectarea sezonieră, patogenia bolii şi valabilitatea vaccinurilor şi agenţilor specifici antivirali. Patogenie

Deşi extinderea replicării virale se corelează foarte bine cu severitatea bolii pentru majoritatea virusurilor respiratorii, patogenia infecţiilor diferă în funcţie de grup; infecţiile cu rhinovirus şi Coronavirus sunt limitate la tractul respirator superior, pe câtă vreme virusurile influenza, sinciţial respirator, parainfluenza, corona şi adenovirusurile afectează în principal tracail respirator inferior. în toate cazurile de infecţie virală, progresia către afectarea severă a tractului respirator inferior este obişnuită la pacienţii cu sistem imun compromis. Virusurile respiratorii pot produce exsudat inflamator intraalveolar cu hemoragie, formare de membrane hialine şi distrugerea epiteliului în diferite grade. Traheobronşitele şi distrugerea epiteliului respirator sunt caracteristice infecţiilor cu virus influenza. Infecţiile cu virus sinciţial respirator la sugarul mic se asociază cu distrugerea epiteliului şi descua-mare, edem bronşic cu celule inflamatorii şi dopuri de mucus. în contrast, lezarea mucoasei nazale este modestă în infecţiile cu rhinovirus şi coronavirus. Manifestările clinice sunt asociate cu leziuni ale mucoasei tractului respirator determinate fie direct de virus, fie de răspunsul gazdei la infecţie, răspuns care implică o creştere a nivelului de histamine, leucotriene C4, proteine catio-nice eozinofilice, IgE specifice antivirale, interferon gamma, TNF, în concordanţă cu tipul de virus implicat.

Caracteristici anatomo-clinice ale formelor de boală

Guturaiul comun are drept trăsătură clinică rinoreea seroasă sau sero-mucoasă (coriză); deseori aceasta este precedată de odinofagie, uneori cu febră şi poate fi urmată de infecţii bacteriene tranzitorii opor-tunistice. Cei mai importanţi agenţi patogeni ai guturaiului comun sunt reprezentaţi de rhinovirusuri (implicate în aproximativ 50% dintre cazuri) şi coronavirusurile (în aproximativ 10 – 20% din cazuri). Mai pot fi implicate în determinarea unor manifestări de tip răceală simplă virusul sinciţial respirator, vimsurile parainfluenza, influenza, adenovirusuri şi chiar şi enetrovirusuri.

Faringita – eritem generalizat faringian, nelocalizat la amigdale şi fără a fi asociat cu coriză; uneori poate fi prezentă febră. Faringita poate avea etiologie virală (în 40% dintre cazuri, cel mai frecvent fiind implicate virusurile: Epstein Barr – mononucleoza in-fecţioasă, coxsackie A – herpangina, virusul herpes simplex – faringita acută ulcerativă), bacteriană în 30% dintre cazuri (cel mai frecvent streptococul hemolitic de grup A), iar în 30% dintre cazuri agenţii patogeni nu pot fi izolaţi.

Gripa este caracterizată clinic prin febră, mialgii, cefalee, prostraţie, rinoree minimă; poate asocia accese de tuse. Principalii agenţi patogeni sunt virusurile gripale A şi B, dar şi alte virusuri respiratorii, inclusiv virusul sinciţial respirator, parainfluenza, adenovirusuri pot determina o simptomatologie similară gripei.

În ce priveşte tractul respirator inferior, laringo-traheo-bronşita (crupul) reprezintă o inflamaţie a laringelui şi traheei, caracteristică vârstelor mici şi acompaniată de obicei de hipertermie, disfagie, tuse lătrătoare, stridor, insuficienţă respiratorie. Atenţie! Este o boală ameninţătoare de viaţă. Crupul este o afecţiune caracteristică pacienţilor pediatrici cu vârsta sub 5 ani şi este asociat cel mai frecvent cu infecţiile cu virusuri parainfluenza şi mai puţin frecvent cu virus sinciţial respirator, influenza, adenovirusuri şi rhinovirusuri. Virusul rujeolic este o cauză importantă de crup sever. Crupul acut spasmodic este caracterizat prin atacuri recurente precipitate de infecţii virale, alergii şi posibil şi alţi factori. Crupul trebuie diferenţiat de aspiraţia de corp străin, traumatisme, epiglotita bacteriană sau traheita, abcesele localizate şi angioedem.

Bronşiolita acută este condiţionată de inflamaţia bronşiolelor terminale la copiii mici; diametrul bronşiolelor este mai mare în inspir comparativ cu expirul, ceea ce conduce la hiperinflaţia alveolelor distal de bronşiole. Obstrucţia completă a bronşiolelor urmată de rezorbţia aerului este urmată de colabarea acestora – atelectază. Aceste caracteristici pot fi evidenţiate radiologie. Aceste schimbări pot determina de-tresă respiratorie şi pot fi ameninţătoare de viaţă. Clinic se caracterizează prin febră, dispnee expiratorie, wheezing, polipnee, tuse seacă frecventă. Este asociată cel mai frecvent cu infecţia cu virus sinciţial respirator (identificat la 75% dintre sugarii spitalizaţi cu bronşiolită) şi mai puţin frecvent asociată cu rhinovirusuri, metapneumovi-rusuri umane, virusuri parainfluenza şi influenza şi adenovirusuri. Vârful de incidenţă este la sugarul între 2-6 luni şi peste 80% din cazuri apar în primul an de viaţă. Prematurii şi sugarii mici cu afecţiuni pulmonare preexistente au riscul cel mai mare de infecţie cu virus sinciţial respirator manifestată clinic sub formă de bronşiolită sau pneumonie. în cazurile uşoare de bronşiolită, simptomele se ameliorează în câteva zile, dar pot apărea forme severe sau prelungite de boală mai ales la prematuri, sau la sugarii cu boală cardio-pulmonară preexistentă sau imunodeficienţe totale sau parţiale.

Pneumonia virală – reprezintă aproximativ 10 – 15% dintre pneumoniile nosoc-omiale la adulţii spitalizaţi şi mai mult de jumătate din cazuri la sugari. La copiii sub 3 ani, virusul sinciţial respirator a fost identificat la 50% din cazurile cu pneumonie spitalizate, iar la adulţi şi vârstnici virusurile gripale A şi B; de asemenea, destul de frecvent este întâlnit virusul parainfluenza tip 3, dar şi metapneumovirusurile umane, adenovirusurile, rhinovirusul şi infecţiile cu coronavirus non-SARS.

Diagnostic

Diagnosticul infecţiilor respiratorii virale se stabileşte pe baza datelor anamnestice şi epidemiologice, dar şi a manifestărilor clinice.

Examenele de laborator uzuale pot evidenţia un grad de leucocitoză cu predominanţa limfocitelor sau, în cazurile severe sau cu depresie imună severă, leuco-penie. în unele situaţii (infecţiile cu adenovirusuri de exemplu) se poate asocia un sindrom inflamator (valori moderat crescute de CRP).

Radiografia pulmonară poate aduce elemente importante în diagnosticul pneumoniilor virale sau/şi al bronşiolitelor cu evoluţie prelungită.

Izolarea virusurilor sau particulelor virale în diferite probe prelevate de la pacient stabileşte diagnosticul de certitudine de infecţie virală, stabileşte totodată şi agentul etiologic. Cele mai multe virusuri pot fi izolate din lavajul nazal sau aspiratul nazal, spută şi probe de aspirat traheo-bron-şic prin tehnici de identificare rapidă.

Testele de imunofluorescenţă pentm celulele respiratorii exfoliate, testele enzi-matice sunt tehnici cu sensibilitate şi specificitate destul de bune şi metode rapide de identificare a virusurilor. Există însă şi rezultate fals-pozitive sau fals-negative şi necesită confirmare.

Diagnosticul serologic necesită specimene pereche de cele mai multe ori şi este o tehnică mai greoaie de identificare virală, dar cu acurateţe mai bună.

Tratament

Tratamentul în infecţiile respiratorii virale este în principal un tratament su-portiv, şi mai rar etio-patogenic.

Se recomandă o hidratare cât mai bună, asigurarea unei temperaturi de confort, fără variaţii termice foarte mari, cu evitarea efortului fizic şi a expunerii la frig, umezeală, o bună izolare pentru a încerca să prevenim răspândirea infecţiei.

Se tratează simptomatic febra, rinoreea sau obstrucţia nazală, tuşea, mialgiile, sindromul bronhoobstructiv. La pacienţii cu risc de severitate a bolii sau de complicaţii se recomandă internarea în clinici de specialitate. Pentru infecţii cu potenţial epidemiologie mare, cum este cazul gripei, se recomandă profilaxia prin vaccinare anuală sau bianuală a persoanelor expuse profesional, a celor care frecventează colectivităţi mari, sau a celor cu risc de boală severă ameninţătoare de viaţă.

Tratamentul antiviral, mai puţin disponibil în ţara noastră, se întrebuinţează la pacienţii cu boli cardio-pulmonare preexistente, cu deficite imunologice totale sau parţiale, congenitale sau dobândite, la pacienţii cu imunodepresie iatrogenă (cum este cazul pacienţilor oncologici sau al celor care primesc tratamente imunosupresoare pentru diferite boli sistemice).

În concluzie, infecţiile respiratorii virale reprezintă o problemă epidemiologică importantă a lumii medicale moderne, care trebuie privită cu toată atenţia.

Pharmakon, Februarie 2007

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Banner 2 la suta

LĂSAȚI UN MESAJ