Ia – haina identităţii românilor

0
811

Una dintre caracteristicele esenţiale prin care poporul român se identifică  în cel mai autentic mod o reprezintă portul popular. Printre componentele costumului tradiţional românesc se află o piesă reprezentativă, şi anume ia.

ieAceasta este confecționată din pânză albă de bumbac,  in sau borangic. Este împodobită cu broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele sunt împodobite și cu mărgele sau paiete.

“Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), încrețul, altița(bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei),râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături de îmbinare a bucăților de material)”, se arată pe http://www.wikipedia.org.

Cunoscută şi sub denumirea „cămaşa cu altiţă” (chenar), ia reprezintă mult mai mult decât un obiect vestimentar reinventat de către designerii actuali (internaţionali sau autohtoni) – ea a rămas un simbol, o poveste, o carte de istorie.

Potrivit http://www.historia.ro, lăzile de zestre ale bătrânelor din satele noastre ascund, pe lângă alte comori, şi adevărate vedete ale portului femeiesc care au făcut carieră spectaculoasă în moda internaţională –  iile. Cea mai importantă piesă a costumului tradiţional feminin din România a fascinat deopotrivă pictori, fotografi, feţe regale şi designeri de renume internaţional. Toţi aceştia s-au inspirat, au promovat şi s-au lăsat vrăjiţi de ie sau „cămaşa cu altiţă” (chenar), aşa cum mai este ea cunoscută.

În opinia directorului adjunct al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Varvara Buzilă, „o femeie este frumoasă în două ipostaze: când este mireasă şi când este îmbrăcată în ie”.

“Nu am văzut nici o femeie care să arate nu prea frumos îmbrăcată în ie. Ea arată mult mai tânără, iar faţa i se luminează. Ceva se întâmplă. Această cămăşă a noastră are o putere magică. De cel puţin 2.000 de ani încoace, femeile sunt cele care au confecţionat-o”, a declarat pentru ziarul Expresul,  conferenţiarul universitar, doctor în filologie, Varvara Buzilă.

Dacă nu v-aţi gândit niciodată ce semnificaţie are ia, pe lângă faptul că este haina identităţii românilor, ei bine aflaţi acum. Pe cât de simplu este croiul ei, pe atât de adâncă este semnificaţia sa: are la bază patru bucăţi identite de ţesătură, două pentru mâneci şi două pentru faţă şi spatele cămăşii. Dacă avem puţină imaginaţie, “observăm că aceste patru bucăţi de pânză formează o cruce: este crucea pe care, noi femeile, o purtăm pe veacuri; E o cruce albă”, ne spune Varvara Buzilă.

Potrivit http://www.historia.ro, în portul feminin se disting trei tipuri de cămăşi, în funcţie de croială: cămaşa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, ia, sau cămaşa încreţită la gât, şi cămaşa cu platcă, influenţă a costumului orăşenesc. Platca era un dreptunghi de pânză, căptuşit de cele mai multe ori, amplasat în zona umerilor.

Alexandra G.

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Banner 2 la suta

LĂSAȚI UN MESAJ