Fără iubire nu poate exista nici o virtute

0
316

trandafirIubirea, bunăvoirea și desfătarea sunt aproape un singur lucru, după cele ce spune Toma de Aquino, în opera sa „Summa”. Prima cauză a oricărei iubiri este cunoștința, așa cum spune Fericitul Augustin. Nimeni nu poate să iubească pe cineva, dacă nu are mai întâi cunoștință de acea persoană. Și aceasta se produce prin cele cinci simțuri principale ale omului. Dar în cea mai mare parte, iubirea provine din ochi, după cum spuneau și filosofii. Dorința omului provine din această cunoștință și se mută în memorie, apoi se naște o dorință a inimii, care dorește lucrul care îi este plăcut. Iar această dorință naște acea speranță care-i vine ca să poată avea ceea ce i-a plăcut. Și din aceasta se naște esența virtuții iubirii, care este rădăcina și fundamentul, călăuza, cheia și stâlpul tuturor virtuților, după cum spune și Toma de Aquino că nici o virtute nu poate exista fără iubire și că toate virtuțile se formează și își au începutul prin iubire. Astfel, oricine vrea să deosebească virtutea de vicii, să observe bine dacă ceea ce vrea să facă provine sau nu din virtutea iubirii. Și prin aceasta va putea să cunoască adevărul.

Aristotel spunea că „iubirea nu este altceva decât să vrei ca persoanei pe care o iubești să-i fie bine. Iar cine iubește pe altul pentru binele pe care-l vrea de la el, și pentru nimic altceva, acela nu iubește, pentru că, în realitate, nu vrea binele persoanei iubite, ci-și vrea numai binele său”. Toma de Aquino zicea că fiecare om din lume este atras întotdeauna în mod firesc ca să iubească pe cel asemănător cu el, sau prin forma corpului sau prin fire, sau prin comportare, sau prin obiceiuri. În sfârșit, Cicero afirma că „iubirea perfectă nu este alta decât să nu iubești pe cineva nici de nevoie, nici de frică, nici pentru vreun folos pe care nădăjduiești să-l ai de la el. Și aceea este de ajuns să cauți numai acea folosință care decurge din desfătarea intelectuală a iubirii”.

După cum spune Toma de Aquino, în iubire trebuie să existe o ordine. În primul rând, omul trebuie să iubească pe Dumnezeu mai presus decât toate. Apoi, omul trebuie să se iubească pe sine însuși, după aceea pe tatăl său și pe mama sa, apoi patria, după cum se cuvine, apoi pe fiecare om după puterea și după situația sa. Se cade să iubim și pe cei răi, dar nu și viciile lor, precum scrie Fericitul Augustin. Tot astfel trebuie să cugetăm mai întâi despre iubirea de Dumnezeu, pentru că El este mai presus de toate lucrurile. Să credem cu tărie că Dumnezeu este viu și adevărat, să avem nădejde că vom ajunge la slava vieții veșnice, iar din aceste două virtuți vom dobândi în suflet o dispoziție datorită căreia vom dori să intrăm în dragostea de Dumnezeu prin puterea Duhului Sfânt.

Floarea Darurilor, Florian Dudaș

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ