Epistole pastorale: Lupii la oi

0
49

6689aebcd03cb3b317acdd3d5f0db98e_800

Iubiţii mei enoriaşi,

Vă salut, să fiţi sănătoşi şi să sporiţi întru Domnul şi între oameni!

Având în vedere cuvintele pline de nelinişte ale marelui Apostol al neamurilor, ale Sfântului Pavel: „Aveţi grijă, aşadar, de voi înşivă şi de toată turma ” (Fapte 20, 28), şi, în fapt, fiind răspunzător pentru mântuirea voastră, ca să vă apăr de primejdia de a cădea victime ale diferiţilor eretici din preajma voastră, pe care Apostolul îi numeşte „lupi îngrozitori” (Fapte 20, 29), vă adresez prezenta epistolă.

Trebuie să cunoaşteţi că orice neortodox este eretic. Şi, după învăţătura Sfintei noastre Biserici, nu există mântuire pentru eretici.

Fiţi cu băgare de seamă, ca să nu vă atragă diverşi eretici ce umblă liber pe lângă voi şi să vă pierdeţi mântuirea, care trebuie să fie scopul principal al vieţii noastre.

Evitaţi discuţiile religioase cu persoane necunoscute vouă, nu-i primiţi în casele voastre, nu luaţi şi nu citiţi cărţile lor şi celelalte tipărituri ale lor. Sfatuiţi-vă pe teme religioase cu persoane competente şi responsabile din Sfânta noastră Biserică.

Fiţi membri mai activi ai Sfintei noastre Biserici: să vă rugaţi mereu, să mergeţi la biserică regulat, să vă spovediţi cu căinţă adevărată, să vă împărtăşiţi cu Sfintele Taine pregătiţi corespunzător, să cercetaţi Sfânta Scriptură şi alte cărţi creştine ortodoxe şi publicaţii, să-i îndemnaţi cu insistenţă pe copiii voştri să meargă la biserică şi să urmeze şcoli de catehism, să urmăriţi predicile sfinte şi posturile de radio ale Sfintei noastre Biserici şi, în general, să luptaţi împotriva păcatului şi pentru mântuirea voastră, încât să fiţi cu adevărat creştini şi nu doar cu numele, de formă.

Astfel, în linii generale, deveniţi membri vii ai Bisericii, a Uneia, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică, pe care o formăm noi, ortodocşii, şi care are şi păstrează adevărul nefalsificat, nemicşorat şi nealterat, aşa cum ni l-au transmis Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi purtători de Dumnezeu.

Şi, fiind membri vii ai Sfintei noastre Biserici, nu sunteţi în pericol să fiţi atraşi nici de antihrist, nici de ucenicii lui, care sunt ereticii – cel mai rău loc îl deţin Martorii lui Iehova, Sioniştii, Masonii şi ramificaţiile acestora, inclusiv secta celor numiţi Rotary -, vrăjitorii, spiritiştii, ghicitorii, astrologii, cărturăresele şi cititoarele în cafea, reprezentanţii hinduiştilor şi ai celorlalte religii răsăritene idolatrice, apăruţi în ultima vreme şi care acţionează în patria noastră, şi toţi predicatorii sarcolatriei (ai cultului carnal), ai materialismului şi ai ateismului din lumea întreagă.

Trebuie, de asemenea, să cunoaşteţi că şi în ţinutul parohiei noastre (strada Mesolonghi, 13) activează, din nefericire, Confreria Panelenă Creştină, care este una dintre sutele de confesiuni creştine subordonate protestantismului, care este sub incidenţa ereziei.

Iar creştinii ortodocşi nu trebuie să aibă niciun fel de relaţie cu toţi aceşti eretici, după îndemnul Sfântului Apostol şi Evanghelist loan, care spune: „Dacă cineva vine la voi şi nu aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: Bun venit!” (II loan 1, 10), şi iarăşi: „Mulţi antihrişti au apărut” (I loan 2, 18).

Dacă, repet, noi rămânem membri fideli şi vii ai Sfintei noastre Biserici, nu trebuie să ne temem de absolut nimeni, chiar de ar veni toţi diavolii din iad. Nici tinerii credincioşi nu sunt în primejdie să devină tendy-boys, destrăbălaţi, hoţi, incendiatori, anarhişti, marginalizaţi, drogaţi, depravaţi şi victime ale flagelului SIDA. Numai cei căldicei în credinţă şi indiferenţi faţă de religie riscă; şi, din păcate, îmi pare rău că o spun, sunt foarte mulţi. Însă, cu simpatie şi multă iubire, îi chem să fie membri vii ai Bisericii, de oriunde ar proveni ei.

Creştinii trebuie să ştie că asemănătoare este şi problema magiei. Căci unii, când găsesc în vreun colţ al casei lor sau al curţii, aşezate de necunoscuţi, ouă, săpunuri, cuie, sunt stăpâniţi de teamă şi groază. Şi în acest caz sunt valabile cele pe care le-am pomenit mai înainte.

Creştinilor nu li se permite să creadă în fatalitate şi să dea importanţă prejudecăţilor şi superstiţiilor, deoarece acestea arată, dacă nu necredinţă, cel puţin credinţă puţină. Când creştinul este devotat şi are credinţă fierbinte în Dumnezeu, şi trăieşte după voia Lui cea sfântă, nu are motive să se teamă de nimic, pentru că Dumnezeu este „ajutorul şi acoperământul” lui.

Fiind neliniştit pentru pericolele care ne ameninţă, din cauza îndepărtării noastre de Dumnezeu şi de voia Lui, adresez cu glas tare, mie însumi înainte de toate, şi apoi enoriaşilor mei, dar şi fiecărui creştin, îndemnul Arhanghelului: „Iar credinţa noastră fierbinte şi viaţa noastră inspirată de Dumnezeu ne vor face neinfluenţabili şi de neatins de «săgeţile de foc ale celui viclean şi ale instrumentelor lui» îndreptate împotriva noastră”.

În concluzie, vă spun că leacul aducător de mântuire, ca să scăpăm de durerile vieţii prezente şi viitoare, este unul singur: căinţa adevărată şi întoarcerea la Dumnezeu a noastră, a tuturor, mici sau mari, stăpâni sau supuşi. Amin

“Epistole pastorale”, Protoprezbiter Ioannis Ath. Giannopoulos. Carte tipărită cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte GALACTION Episcopul Alexandriei şi Teleormanului. Traducere din limba greacă: Prof. Elisabeta Criste. Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria – 2012