Efortul fizic moderat menține o bună imunitate

0
227

imunitateSistemul imunitar este un an­samblu complex de celule, ţesuturi, substanţe, organe care asi­gură apărarea organismului îm­potriva oricăror microbi, viru­suri, paraziţi, toxine, ţesuturi transplantate sau celule proprii infectate sau canceroase. El dispune de o tehnologie avansată prin care e capabil să identifice, să îşi amin­tească şi să distrugă efici­ent milioane de inamici. Cheia succesului său: o colaborare extraordinară între un număr incalculabil de celule, care se mobilizează rapid şi care cooperează exemplar.

Putem crede organismul nostru ca pe o comunitate paşnică, în care organele şi ţesuturile îşi desfăşoară neîntrerupt activităţile caracteristice. Dacă majoritatea organelor ne sunt cunoscute, au o poziţie şi o funcţie anume, totuşi există o parte misterioasă, nevăzută, dispersată şi războinică a noastră, pe care nu o putem vedea decât la microscop: sistemul imun.
Despre „reduta” apărării organismului
Sistemul de apărare este format din mai multe tipuri de celule, care aparţin, în principal, celulelor albe din sânge (leucocitele): neutrofile, eozino­file, bazofile, mastocite, mai multe tipuri de limfocite – T, B, NK (natural killer – ucigaşe) şi altele, monocite sau macrofage, celule dendritice etc. Acestea circulă în sânge sau se adună în ganglioni ori în diverse ţesuturi ale organismului, atunci când este necesară o reacţie de apărare. Ele pot fagocita (devora) intruşii, pot produce mediatori care luptă împotriva atacatorilor sau care alarmează şi atrag alte celule în ajutor. În sânge circulă numeroa­se astfel de substanţe: cytokine (diverse interleukine, interferon, factori de creş­te­re), anticorpi, care sunt esenţiale în procesul imun.
Leucocitele se produc în mădu­va osoa­să (cu excepţia limfocitelor T, care apoi  se maturează în timus, un mic organ aflat în spatele sternului), de aici fiind mobilizate la nevoie. Antigenele, fie că sunt substanţe străine, fie că sunt celule alterate, infectate sau cance­roase, sunt preluate de un sistem circulator, ce merge paralel cu cel sangvin, numit sistemul limfatic. Pe traiectul acestuia există ganglioni care filtrează şi care inactivează aceste componente, ceea ce explică mărirea în volum a ganglionilor (adenopatia), apărută în infecţii şi în cancer.
Alte organe limfatice sunt splina, formaţiunile amigdaliene, apendicele sau plăcile Peyer din intestinul subţire. Fiecare celulă are rolul său:  limfocitele B produc anticorpi (imunoglobuline de tip A, G, M, E sau D), care identifică şi abordează antigenul n limfocitele T distrug structurile antigenice. Neutrofilele sunt cele mai numeroase leucocite şi ele fagocitează (ingeră) diferite microorganisme, pe care le digeră cu ajutorul unor enzime proprii. Monocitele din sânge pot trece în ţesuturi, luând numele de macrofage, ambele având rol în fagocitoză, prezentarea antigenelor şi producţia de cytokine.  Eozinofilele luptă specific împotriva paraziţilor.
Imunitatea este individualizată, dar nu are nevoie de excese
O dată cu venirea sezonului mai rece, una dintre principalele probleme este creşterea numărului de îmbolnăviri, în special prin infecţii respiratorii. Acestea vor aduce absenţe de la serviciu şi şcoală și complicaţii cu diverse localizări. Este momentul în care oamenii se hotărăsc să rezolve tranşant problema, însă un mod greşit de a privi lucrurile. De fapt, este imposibil să stimulezi la modul general sistemul imun, care este atât de complex, într-o perioadă scurtă.
Imunitatea este extrem de individualizată. Stimularea arbitrară a imunităţii ar putea aduce mai multe necazuri decât beneficii, căci practic un număr mult mai mare de afecţiuni se produc printr-un răspuns imun supradimensionat sau inadecvat decât printr-o reală scădere a imunităţii.
Deşi prin studiile făcute în cazul bolnavilor infectaţi cu HIV sau având alte forme de imunodeficienţă s-a putut determina un nivel limfocitar minim, sub care viaţa e pusă serios în pericol, totuşi nu s-a reuşit să se determine ştiinţific numărul maxim de leucocite pentru a stimula imunitatea şi cu cât mai eficientă ar deveni astfel activitatea imună. Problema este însă că excesele stilului nostru de viaţă ne erodează sănătatea şi, de aceea, şi reactivitatea imună scade. Pentru că este mai facil să încerci să rezolvi problema cu un flacon de medicamente sau suplimente, în timp ce abuzurile continuă. Răspunsul este însă mai simplu, necostisitor, accesibil şi uşor de pus în practică: adoptarea unui stil de viaţă sănătos, permanent (nu doar de sezon), indiferent de vârstă (fără a menaja copiii)
Dușmanii imunității tale

Care sunt inamicii sănătăţii optime şi implicit ai imunităţii? Un prim exemplu este  stresul prelungit, fizic, emoţional sau social, deoarece hormonii eliberaţi în condiţii de stres, cortizolul şi adrenalina, scad imunitatea (de altfel, cortizonul administrat în diverse afecţiuni are şi acest efect advers). Somnul, un alt element pe care îl neglijăm, este şi el important. Organismul unui adult are nevoie de şapte-opt ore de somn. Se pare că lipsa somnului scade şi capacitatea de a reacţiona febril la infecţii, creşte inflamaţia şi eliberează cortizol (cu consecinţele menţionate mai sus).
Sedentarismul, lipsa exerciţiului fizic sunt de asemenea incriminate. De multe ori se consideră că sportul este doar o metodă de slăbire sau de tonifiere şi de aceea este destinat numai celor cu astfel de preocupări. De fapt, activitatea fizică are multe alte efecte benefice: creşte numărul de leucocite, asigură o bună circulaţie sangvină şi, implicit, un acces mai rapid al leucocitelor sau al anticorpilor în tot organismul, creşte endorfinele şi scade nivelul hormonilor de stres, ceea ce determină o stare bună şi un somn liniştit, creşte temporar temperatura corpului, ceea ce previne dezvoltarea bacteriilor (ca o reacţie febrilă).
Este recomandată o activitate fizică modera­tă, de exemplu,o oră de mers pe jos sau  alergarea uşoară timp de 20-30 de minute zilnic, mersul cu bicicleta sau înotul, fitness de două-trei ori pe săptămână sau orice sport care poate fi practicat în aer liber. Atenţie! Excesele nu sunt recomandate, efortul fizic intens poate induce rezultatul opus, adică scăderea imunităţii!

Sursa: jurnalul.ro

 [twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Banner 2 la suta

LĂSAȚI UN MESAJ