Educaţia – punte de legătură între cele două maluri ale Nistrului

0
111

Formatul total diferit după care se ghidează sistemele de educație dintre cele două maluri ale Nistrului a devenit o problemă din ce în ce mai serioasă pentru realitatea cotidiană.

images (1)‘Criza’ dintre aceste două entități a generat implicarea mai multor experți, care au venit cu propunerea că ar trebui dat startul unei colaborări eficiente și eficace între cele două sisteme educaționale, care să conducă implicit și la îmbunătățirea sistemului de valori din societate.

Astfel, se va pune problema reintegrării celor două maluri, în termeni reali, educația fiind primul domeniu de pe agenda de lucru.

Pentru a putea înțelege ce a dus la destrămarea procesului educațional din zona mai sus menționată, vom începe prin a vă prezenta în linii mari, datele problemei.

Așadar, în Transnistria nu există examene de bacalaureat, iar învăţământul preuniversitar durează 11 ani spre deosebire de cel de pe malul drept al Nistrului, unde elevii învaţă 12 ani.

Din această cauză, tinerii care absolvesc şcolile moldoveneşti din Transnistria cu grafie chirilică sunt nevoiţi să studieze un an în Republica Moldova şi doar după susţinerea bacalaureatului, au dreptul să fie înscrişi la studii în instituţiile de învăţământ universitar acreditate de Chişinău, menţionează experţii IDIS „Viitorul”.

În cadrul unei mese rotunde  cu specialiștii de la Tiraspol s-au purtat numeroase discuții în acest sens, opiniile fiind expuse în  studiul „Educaţie, sănătate şi medicină pe ambele maluri ale Nistrului”.

Problema echivalării actelor de studiu a constituit un alt subiect de discuție, în scopul consolidării relației dintre cele două entități.

‘Absolvenţii instituţiilor de învăţământ amplasate în raioanele de est ale Republicii Moldova şi Bender sunt supuşi unui regim diferenţiat în raport cu restul solicitanţilor privind autentificarea sau recunoaşterea actelor de studii. Cu toate acestea, în scopul simplificării accesului elevilor din Transnistria la studii şi angajarea în câmpul muncii atât în RM, cât şi în străinătate, au fost adoptate o serie de măsuri care facilitează procedura de autentificare şi recunoaştere. Astfel, autorităţile de la Chişinău au adoptat un regulament special prin care reglementează accesul absolvenţilor din Transnistria în instituţiile de învăţământ şi pe piaţa muncii din dreapta Nistrului’, se arată pe site-ul   http://www.adevarul.ro.

Recunoașterea sau echivalarea automată nu va permite nicidecum estimarea amplorii fenomenului de integrare academică și profesională a celor din Transnistria în sistemul academic și economic al RM, sunt de părere experții din stânga Nistrului.

Un subiect delicat ce a creat controverse între Tiraspol și Chișinău este cel al diplomelor transnistriene și a actelor de studii în original, ce erau preluate de oficialii de la Chișinău. Acestea puteau fi substituite cu acte ce confirmat veridicitatea efectuării unor studii, necesare fie pentru continuarea studiilor, fie pentru anagajarea în câmpul muncii din străinătate.

Conform http://www.ziar.com , autorităţile de la Chişinău reţin originalele actelor de studii eliberate de instituţiile de învăţământ din Transnistria şi, în baza lor, eliberează alte documente ce permit transnistrenilor să-şi continue cariera academică/profesională peste hotare.

Catalogată drept puțin benefică Transnistriei, s-a insistat asupra păstrării originalelor, dar şi obţinerea actelor nostrificate conform modelului aprobat de Ministerul Educaţiei (ME) de la Chişinău.

‘Republica Moldova practic este parte a procesului de la Bologna. Transnistria este încă pe cale să implementeze acest proces. Cu toate acestea, Transnistria recunoaşte actele de studii prin intermediul Rusiei, de multe ori ocolind Chişinăul; dar sunt cazuri când actele de studii eliberate de către Transnistria sunt acceptate şi în ţările europene.

De exemplu, în Finlanda au fost primiţi studenţi fără a avea nevoie de recunoaşterea Chişinăului, caz în care  trebuie să apropiem aceste două sisteme educaţionale.

Expertul Cornel Ciurea a declarat : ‘am prezentat un şir de recomandări pentru ca aceste sisteme să înceapă să comunice, nu neapărat să se contopească’.

Constituind un pas spre o îmbunătățire a procesului comunicațional, mobilitatea academică este preferată de experții transnistrieni.  Aceștia au pus bazele unui lung șir de recomandări prin care le consideră oportune în apropierea celor două sisteme de învăţământ, cum ar fi ameliorarea mobilităţii regionale a studenţilor.

„Trecerea Transnistriei la sistemul de învăţământ Bologna, introducerea în Universitatea de Stat „Şevcenko” din Tiraspol a sistemului de credite transferabile ar putea facilita în mare măsură mobilitatea studenţilor. La prima etapă, ar fi oportun să se identifice universităţile care ar putea implementa proiecte-pilot de acest gen, ca apoi să se extindă principiul mobilităţii reciproce în întregul sistem de învăţământ superior din Republica Moldova şi Transnistria”, informează experții implicați în realizarea studiului.

Lansarea unor proiecte comune de cercetare în mai multe domenii specific este iarăși un punct de plecare pe care specialiștii îl propun. Proiectele comune dintre universităţi în ceea ce priveşte punerea în aplicare a sistemelor de credite transferabile, dar şi participarea în comun la proiecte internaţionale şi publicaţii commune, au fost alte idei discutate la masa rotundă.

Convergența sistemelor de educație trebuie să fie un punct de plecare, de la care să putem enumera doleanțele, intențiile, visurile experților din Transnistria. Sistemul educațional din Chișinău are anumite particularități și puncte de control: se recurge la procesul de echivalare și recunoaștere a actelor de studii ale studenților din regiunea transnistreană. Motiv pentru care, putem confirma divergența sistemelor.

‘Din păcate, nu ne mişcăm unul spre celălalt, ci ne îndepărtăm. Aşa că, doar printr-un efort uman putem să construim o tendinţă convergentă. De ce să nu colaborăm? Dacă se va pune problema reintegrării celor două maluri, în termeni reali, educaţia va fi primul domeniu în care acest lucru se va produce, a completat Ciurea.

Şefa Direcţiei învăţământ superior şi dezvoltare a ştiinţei din cadrul ME, Nadeja Velişco opinează: ‘noi îi invităm la discuţii şi conlucrăm cu cei din Transnistria; de xemplu, sunt invitaţi la proiectele TEMPUS, Erasmus +; altceva e că ei nu vin; deşi Codul Educaţiei nu prevede ca admiterea la universitate să se facă după 11 ani de şcoală, noi am făcut excepţie pentru elevii din această zonă; mobilitatea se poate întâmpla şi ei pot veni să facă un semestru aici. Mai mult decât atât, cei din Transnistria fac masteratul cu diplomele lor de licenţă. Doleanţele lor şi ce discutăm noi cu ei, sunt secrete pe care nu le pot divulga. Ei multe nu au, nici măcar sistem de credite, urmează sistemul rusesc’.

Alexandra G.

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ