Din meditațiile lui Tolstoi: Copii, iubiţi-vă unii pe alţii

0
232

gyTp5h_id_102

1907

Iată ce aş vrea să le spun copiilor: ştiţi cu toţii că Hristos a avut un ucenic iubit, Ioan. Ioan acesta a trăit mult şi, la adânci bătrâneţi, când abia se mişca şi abia mai vorbea, le spunea tuturor celor pe care îi vedea aceleaşi câteva cu­vinte. El spunea: copii, iubiţi-vă unii pe alţii.

Şi eu sunt bă­trân, iar dacă aşteptaţi să vă spun ceva, nu vă pot spune nimic de la mine, ci voi repeta doar ce-a spus Ioan: copii, iubiţi-vă unii pe alţii. Mai bine decât atât nu se poate spune, pentru că în aceste cuvinte se află tot ce le trebuie oameni­lor.

Dacă oamenii ar pune în aplicare aceste cuvinte, dacă s-ar strădui să se dezveţe de tot ce se opune iubirii, de cer­turi, invidie, ocări, condamnări şi alte sentimente rele faţă de fraţii lor, cu toţii ar trăi bine şi în bucurie. Iar toate as­tea nu sunt imposibil de înfăptuit, nici măcar greu, ci lesne. Dacă aşa ar face oamenii, tuturor le-ar fi bine. Mai devre­me sau mai târziu, oamenii vor ajunge aici. Haideţi să în­văţăm de pe-acum, fiecare câte puţin. (27 iunie)

Pentru om e firesc să îndeplinească voia lui Dumnezeu, să trăiască în iubire, aşa cum pentru pasăre este firesc să-si facă un cuib, să ciripească, să scoată pui. Numai falsele în­văţături îl abat pe om de la calea cea dreaptă. (27 iunie)

Demonstrarea existenţei lui Dumnezeu! Poate fi ceva mai prostesc decât ideea de-a demonstra existenţa lui Dumne­zeu? A-L demonstra pe Dumnezeu e ca şi cum ţi-ai demonstra propria existenţă. A-ţi demonstra existenţa? Pentru cine? Cui? Prin ce? În afara lui Dumnezeu nu există nimic. (27 iunie)

 

Din Lev Tolstoi, „despre Dumnezeu şi om” din jurnalul ultimilor ani, Editura Humanitas

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ