Destinații de vacanță – Weekend de vis în Flandra – Belgia | GALERIE FOTO

0
192

1200px-Gravensteen_Gent-1024x718

Atmosfera nordică şi romantică a oraşelor belgiene, elaborata lor arhitectură medievală care se împleteşte cu liniile avangardiste ale clădirilor contemporane, fermecătoarele peisaje viu colorate, berea şi ciocolata sunt câteva motive ce vă invită să faceţi un tur al Flandrei, regiunea Belgiei de la Marea Nordului care se învecinează la sud cu Franţa.

Ţintă atrăgătoare mai ales cu ocazia Crăciunului, când în oraşele flamande se aprind lumini de sărbătoare, iar târgurile, sculpturile în gheaţă şi pistele de patinaj umplu pieţele parfumate cu miros de vin brûlé.

Cel mai mare oraş al Flandrei şi al doilea din Belgia după Bruxelles, localitate industrială, de studiu şi de comerţ este Anvers (Antwerpen) care se întinde pe malul drept al fluviului Schelde. Oraş cosmopolit şi creativ dintotdeauna, celebru pentru activităţile sale comerciale (este al doilea port european după Rotterdam), pentru cel mai de geniu fiu al său, Rubens, şi mai ales pentru capacitatea sa proverbială de a tăia şi de a comercializa diamante, Anvers a manifestat în ultimii ani o înnăscută vocaţie pentru modă, artă contemporană şi design.

La aproximativ 60 de kilometri distanţă se află Gent, minunat orăşel apărut pe o mână de insuliţe formate de confluenţa râurilor Leie şi Schelde, prestigios centru universitar internaţional şi metropolă fascinantă pietonală, care a ştiut să-şi unească vocaţia industrial cu bogăţia unei istorii îndelungate şi cu iniţiative culturale pline de viaţă.

Însă adevărata bijuterie a regiunii este Bruges (Brugge), cel mai vizitat oraş din ţară pentru centrul său medieval aproape intact, cel mai bine conservat din Europa, declarat în anul 2000 Patrimoniu Mondial UNESCO.

Oraşul se află la 56 de kilometri de Gent şi la circa 10 kilometri de coastă, dar e legat de Marea Nordului printr-o serie de canale fermecătoare numite de locuitori reien, cândva folosite pentru transportul mărfurilor şi astăzi pentru a admira de pe apă palatele antice şi casele vechi în pragul cărora, când e timp frumos, brodezele îşi fac să danseze fusele.

Cum vă deplasaţi: reţeaua autostradală gratuită a Belgiei este una dintre cele mai bine organizate din Europa şi leagă rapid oraşele Flandrei. De la Anvers la Cent drumul pe A14/E19 este de 59 de kilometri străbătuţi în circa 45 de minute. Tot atâta timp este necesar pentru a ajunge din Cent în Bruges (56 de kilometri pe E40/A10). Ca posibilă alternativă, un mijloc de transport foarte bun este trenul care, în circa 50 de minute, leagă Anvers de Cent, şi în 25 de minute Cent de Bruges.

Pentru informaţii şi orar se poate consulta site-ul http://www.belgianrail.be/en/Default.aspx. Poate fi plăcut să vizitaţi oraşele cu bicicleta, care se poate închiria uşor în gări.

Să nu pierdeţi o plimbare pe canale, care pleacă din diferite puncte ale centrelor istorice.

 CANALUL DAMME, ÎN BRUGES, CU O MOARĂ DE VÂNT DIN SECOLUL XVIII

poza 1

Shopping

Cumpărăturile în Flandra sunt sub semnul modei, al dantelelor, al ciocolatei, al anticariatului şi al designului. Fashion District este una dintre principalele atracţii turistice din Anvers, capitală europeană a stilului alături de Paris şi Milano.

Multe dintre magazinele la modă se găsesc în cartierul ModeNatie (www.modenatie.com), muzeu şi laborator de modă pe Nationalestraat, unde se aliniază vitrine cu articole vestimentare de avangardă. La nr. 16 este obligatoriu să vă opriţi în Modepaleis al lui Dries Van Noten (www.driesvannoten.be), unul dintre cei şase stilişti din Anvers care au lansat în lume „Belgian vague”.

La nr. 73 vă captează atenţia buticul lui Véronique Branquinho, stilistă a noii generaţii (www.veroniquebranquinho.com), urmată la nr. 76-78 de minimalista Annemie Verbeke (www.annemieverbeke.be). La nr. 12 pe Sint-Antoniustraat, artă şi modă călătoresc la unison în aranjamentele futuriste ale lui Walter Van Beirendonck (www.waltervanbeirendonck.com).

Shoppingul de modă continuă în retrasa Kammenstraat şi în insula pietonală Meir, loc ideal şi pentru o pauză de cafea. Trecând la artizanat şi la produse tipice, un sortiment vast de tapiserii flamande e disponibil la Belgian Treasures în centrul oraşului Cent (Sint Baafsplein nr. 6, www.belgiantreasures.be/home.html), în timp ce dantele de epocă se pot găsi în circa 80 de magazine specializate din centrul Bruges.

Sâmbătă şi duminică după-amiază, malul râului Dijver şi învecinată Vismarkt a micii Veneţii flamande sunt ocupate de tarabele târgului de vechituri, care expun mai ales obiecte casnice şi anticariat. în cele din urmă, în oraşul care a dedicat ciocolatei până şi un mic muzeu, Choco-Story (Wijnzakstraat nr. 2, www.choco-story.be, orar 10-17), vă recomandăm să vizitaţi Pralines Verheecke (Katelijnestraat nr. 22, www.chocolate-bruges.com), una dintre cele mai bune bombonerii din oraş.

DANTELĂRIE DE EPOCĂ DE VÂNZARE

poza 3

ANVERS (ANTWERPEN)

Bogăţia şi splendoarea pe care le-a văzut şi le-a trăit oraşul în secolele XVI şi XVII se regăsesc în piaţa centrală, Grote Markt, înconjurată de clădiri de secol XVI ale vechilor corporaţii, cu ferestre mari, frontoane elaborate şi cu statui aurite în vârf.

Printre acestea, Stadhuis, primăria, fascinantă fuziune arhitecturală de elemente nordice flamande şi renaştere italiană. În centru se află fântâna lui Silvius Brabo (1887), un legionar roman care, spune legenda, l-a înfruntat pe crudul gigant Druon Antigoon care impunea taxe navelor, i-a tăiat mâna şi a aruncat-o în fluviul Schelde (de aici etimologia populară a numelui flamand al oraşului, Antwerpen, „mâna aruncată”).

La sud se înalţă catedrala Sfânta Maria (Handschoenmarkt, orar luni-vineri 10-17, sâmbătă 10-75, duminică 13-16, www.dekathedraal.be), ridicată în formele solemne ale goticului brabantian între 1352 şi 1521.

Silueta ei superbă se înalţă printre casele care se strâng în jurul ei etalând, în afara acoperişurilor, o fantezie de turle şi garguie care culminează cu clopotniţa, în stil gotic flamboaiant, de 123 de metri înălţime, celebră pentru fastuosul său carillón cu 47 de clopote. în interiorul monumental cu 7 nave strălucesc amvonul baroc şi câteva capodopere de Rubens, printre care Înălţarea Crucii, Adormirea Maicii Domnului, învierea şi Coborârea de pe Cruce, considerată una dintre cele şapte minuni ale Belgiei.

Alte pânze de Rubens, împreună cu cele de Van Dyck, Jordaens şi alţi maeştri flamanzi de secol XVII, se află în biserica de secol XVI Sf. Pavel şi în biserica Sf. lacob (1491-1656), cu interior somptuos, decorat cu un magnific mobilier baroc. Biserica Iezuiţilor, de secol XVII, dedicată Sfântului Carol Borromeo, are o faţadă în stil precumpănitor clasic, inspirată de modele romane, fapt ce justifică atribuirea sa tradiţională lui Rubens din perioada următoare îndelungatei sale şederi în Italia (teză nedovedită documentar).

Amintirile cele mai vii despre marele pictor flamand se regăsesc în interiorul Rubenshuis (Wapper nr. 9-11, orar 10-17, luni închis, www.rubenshuis.be), casa în care pictorul a locuit din 1610 până la moarte (1640) transformând-o într-un atelier extraordinar, populat cu un număr mare de picturi, sculpturi şi decoraţiuni baroce.

Deosebit de interesante sunt grădina ce găzduieşte un pavilion de la acea vreme şi porticul baroc, printre puţinele secţiuni originale ale complexului, care a fost proiectat de Rubens şi decorat cu o friză cu scene cu subiect mitologic.

Printre muzeele oraşului un loc de onoare îl ocupă Plantin-Moretus (Vrijdagmarkt nr. 22, orar 70-77, luni închis, http://museum.antwerpen.be/plantin_moretus/index_eng.html), conceput într-o clădire frumoasă în stil renascentist flamand, de la 1549 reşedinţă a tipografului francez Cristophe Plantin.

Introdus în Patrimoniul Mondial UNESCO, este unul dintre cele mai importante muzee din Europa dedicat artei tipăriturilor, datorită colecţiei sale de aparatură, caractere originale şi instrumente tipografice, în afară de minunatele sale exemplare de volume vechi, printre care şi arhicunoscuta Biblie cu 36 de rânduri din 1461 a lui Johannes Guttenberg şi Biblia poliglotă în latină, greacă, ebraică, siriacă şi caldeeană, tipărită între 1568— 1572.

Omului de ştiinţă şi colecţionarului Fritz Mayer van den Bergh îi este dedicat Museum Mayer van den Bergh (Lange Qasthuisstraat nr. 79, orar 10-17, luni închis, www.museummayervandenbergh.be), aflat într-o clădire neogotică de la 1901, unde sunt expuse cele 3.098 de opere de artă adunate de colecţionar la sfârşitul secolului XIX: picturi, sculpturi, ceramică, monede, argintărie şi câteva pânze capodoperă cum sunt Cele douăsprezece proverbe (1558) şi Dulie Criet (1564) de Pieter Bruegel cel Bătrân, dramatică reprezentare a războiului.

În schimb, faţa contemporană şi creativă a oraşului se etalează la Muhka, Muzeul de Artă Contemporană organizat într-un vechi siloz de cereale (Leuvenstraat nr. 32, orar marţi-duminică 10-18, joi 11-21, www.muhka.be) şi în captivantul MoMu (Nationalestraat nr. 28, orar marti-duminică 10-18, în prima joi a lunii 10-21, luni închis, www.momu.be), Muzeul Modei, ale cărui săli sunt dedicate în întregime vestimentaţiei care a marcat diferite epoci ale istoriei costumelor.

Clădiri vechi alături de construcţii moderne se succed de-a lungul comercialei străzi Meir, locul ideal pentru shopping (vezi casetă). Plină de viaţă şi elegantă e zona de sud a oraşului, cartierul Het Zuid, cu localuri glamour, restaurante la modă şi galerii de artă cu faţadele spre malul fluviului Schelde. Între centrul istoric şi port se află cartierul Het Eilandje, proiectat cu gândul la viitor. Aici se află sediul centrului de artă contemporană Extra City şi cel al noului Museum van de Stroom (Hanzestedenplaats nr. 1, www.mas.be), conceput de arhitecţii olandezi Willem Jan Neutelings şi Michiel Riedijk.

Inaugurat pe 17 mai 2011 în spaţiile fostei Ligi Hanseatice, muzeul grupează colecţiile etnografică, de folclor şi ale marinei pentru a istorisi cum oraşul-port a întreţinut de-a lungul secolelor relaţii comerciale şi culturale cu restul lumii. Info: Crote Markt nr. 73, Anvers, tel. 03 2320103, www.visitantwerp.be

 FÂNTÂNA LUI SlLVIUS BRABO ÎN CENTRUL GROTE MARKT DIN ANVERS

poza 4

Diamondland (tărâmul diamantelor)

Dacă pe străzile din Anvers vi se întâmplă să auziţi expresia „Mazal u’Bracha” e foarte posibil să vă afaţi în cartierul diamantelor. De fapt, aceste două cuvinte, care în idiş sunt o urare de noroc, însoţesc dintotdeauna încheierea unei afaceri bune.

Încă din secolul XVI, când 40% din traficul mondial de marfă tranzita portul Anvers, oraşul Flandrei e capitala planetară a pietrelor preţioase, iar evreii sunt cei mai iscusiţi faţetatori, chiar dacă în ultimii ani indieni şi specialişti de alte naţionalităţi au cucerit bună parte a pieţei.

 CATEDRALA SFÂNTA MARIA DIN ANVERS

poza 5

În lume, opt diamante neprelucrate din zece provin din Anvers şi unul din două e faţetat în cartierul diamantelor, din jurul gării centrale între Jezusstraat şi Appelmanstraat.

În afara magazinelor şi a atelierelor, în zonă există nu mai puţin de patru burse pentru tranzacţii, Diamondland Showroom (Appelmansstraat nr. 33A, www.diamondland.be), unde puteţi achiziţiona giuvaieruri şi, vizitând locul în 20 de minute cu ghid, puteţi afla secrete şi curiozităţi ale meseriei de bijutier şi montator de pietre preţioase; puteţi vizita chiar un muzeu întreg dedicat diamantelor, Provincial Diamantmuseum (Koningin Astridplein nr. 19-23, orar 10-17.30, miercuri închis, www.diamantmuseum.be), o experienţă unică ce vă oferă posibilitatea de a admira cele mai celebre diamante faţetate în Anvers din secolul XVI până în zilele noastre, printre care reproducerile giuvaierurilor coroanei britanice şi cele două gemene celebre uriaşe Koh-I-Noor si Cullinan I.

GENT

Încântătorul centru istoric, înnobilat cu frânturi de savoare medievală, cu balcoane înflorite şi privelişti romantice spre canale, se desfăşoară în jurul străzii largi şi scurte Limburg, păstrătoare a principalelor bijuterii arhitectonice ale oraşului.

Aşa sunt Geeraard de Duivelsteen, sau castelul lui Gerard Dracul, antică reşedinţă a castelanilor din Gent, şi St. Baafskathedraal (orar luni-sâmbâtâ 9.30-16.30, duminica de la 13), una dintre cele mai spectaculoase catedrale din Flandra unde strălucesc Polipticul Mielului Mistic (1432) de van Dyck şi minunatul tablou Intrarea Sf. Bavo în abaţia Cent de Peter Paul Rubens.

În Patrimoniul Mondial UNESCO este Beffort (orar 10-18, vizită cu ghid la 14.30 şi 15.30), turnul zvelt din Gent care se înalţă între catedrală şi primărie, construit în 1380, cu o clopotniţă compusă dintr-un carillon cu 53 de clopoţei care la fiecare 15 minute anunţă trecerea timpului. De la înălţimea sa de 91 de metri, turnul domină oraşul, dăruind o privelişte minunată!

De-a lungul celor două splaiuri, Graslei şi Korenlei, care dau în vechiul port comercial, se înşiră edificiile istorice ale ghildelor orăşeneşti. La nr. 14 îşi etalează faţada gotic-renascentistă Gildehuis der Vrije Schippers (Casa Barcagiilor liberi), urmată la nr. 10 de Korenstapelhuis sau Spijker (Casa Taxei pe grâne), de stil romanic, prim exemplu de casă cu frontoane supraetajate tipic arhitecturii flamande.

La capătul Graslei, la confluenţa râurilor Leie şi Lieve, se găseşte impunătorul Gravensteen (Castelul Conţilor), construit după modelul castelelor cruciaţilor în Siria în 1180, veche reşedinţă a conţilor Flandrei, apoi monetărie, închisoare şi fabrică de bumbac. De neuitat este priveliştea oraşului de pe podul Sf. Mihail.

După o plimbare panoramică cu barca pe canale, merită să vă rezervaţi o oră să vizitaţi Muzeul de Design (Jan Breydelstraat nr. 5, orar 10-18, luni închis, www.design.museum.gent.be) înfiinţat într-o clădire privată de secol XVIII, ce găzduieşte colecţii permanente Art Nouveau şi Art Déco, precum şi opere contemporane realizate de artişti ca Pieter De Bruyne şi Emiel Veranneman.

Nu ocoliţi nici Museum voor Schone Kunsten (Hofbouwlaan nr. 29, orar 10-18, luni închis, www.mskgent.be), un templu clasic dedicat artelor frumoase, cu o colecţie bogată şi diversificată de artă flamandă din Evul Mediu până în prima jumătate a secolului XX. Printre operele fundamentale expuse aici se pot admira cele două capodopere de Hieronymus Bosch, Sf. Ieronim rugându-se şi Drumul Calvarului. În schimb, arta contemporană îşi celebrează fastul la Smak (Citadelpark, orar 10-18, luni închis, www.smak.be), una dintre cele mai dinamice instituţii europene dedicate avangardei artistice. Info: Sint-Niklaasstraat nr. 2, Cent, tel. 09 2692600, www.tov.be

O PRIVELIŞTE ROMANTICĂ PE CANALELE DIN GENT

poza 6

BRUGES (BRUGGE)

Adunat între bulevarde ce urmează vechiul traseu al zidurilor medievale, Bruges este latura romantică a sufletului flamand ce etalează grandoarea vremurilor trecute şi splendoarea prezentă în piaţa Markt, de secol XIII, sediu de târguri încă din Antichitate (şi astăzi, duminica dimineaţă).

Dreptunghiulară, de mari dimensiuni, este înconjurată de case vechi cu tipicele faţade cu frontoane triunghiulare care, cu nuanţele lor viu colorate, compun un chenar unic în lume. Piaţa este cunoscută şi pentru piaţa agroalimentară acoperită Hallen, clădire severă din 1248 cu o delicată Fecioara cu Pruncul de la 1523, în nişă.

Turnul Comunal de secol XIV sau Beffroi (83 de metri şi 366 de trepte), de la înălţimea căruia se poate admira o privelişte spectaculoasă a oraşului, păstrează un carillon cu 47 de clopote, celebru pentru concertele sale tipic flamande care se pot asculta tot anul.

Cealaltă piaţă orăşenească spectaculoasă este Burg, spre care îşi îndreaptă faţada clădiri importante ca Proosdij (vicariatul) în stil baroc, Gerechtshof de secol XVIII (Palatul de Justiţie), care păstrează faţada originală cu ferestre zăbrelite pe partea din spate, şi Stadhuis, primăria (orar 9.30-17, luni închis), capodoperă gotică autentică ridicată între 1376-1420, cea mai veche primărie din Belgia.

Este de vizitat şi Basiliek van het Heilig Bloed (Bazilica Sfântului Sânge), formată din două biserici suprapuse: cea de dedesubt romanică, Sf. Basilius, şi cea de deasupra, adevărata bazilică, din secolele XIII—XVI. Aici, în fiecare vineri, este expusă relicva Sfântului Sânge şi din capela unde aceasta se păstrează pleacă în ziua de înălţare procesiunea costumată care pune în scenă episoade biblice şi ale Drumului Patimilor. Biserica Sfânta Maria, în stil gotic, are o clopotniţă de cărămidă înaltă de 122 de metri şi păstrează în interior minunatul grup statuar de marmură Fecioara cu Pruncul sculptat de Michelangelo în 1504.

MALUL ROZARIULUI (ROZENHOEDKAAI) PE CANALELE DIN BRUGES

poza 7

Peste drum, în muzeul Sint Janshospitaal (Mariastraat nr. 38, orar 9.30-11, luni închis), unul dintre cele mai vechi spitale din Europa, sunt păstrate capodopere ale marelui pictor german Hans Memling, mort la Bruges în 1494. Dintre aceste lucrări menţionăm racla Sf. Ursula în lemn de stejar cu intarsii şi aurit, cu miniaturile maestrului.

După pieţe şi biserici le vine rândul canalelor – plimbaţi-vă fără vreo ţintă anume, pe jos sau cu barca ori vaporaşul, contemplând frânturi de peisaje sau privelişti cu turnuri, edificii somptuoase şi poduri graţioase în spinare de măgar imortalizate de artişti celebri.

Este o experienţă dincolo de vremuri, ce te duce aproape fără să vrei în mica şi visătoarea Wijngaardplaats – „piaţa podgoriilor” -, legată printr-un mic pod de tăcutul Begijnhof (Wijngaardplein nr. 1), lăcaşul princiar al beghinelor fondat în 1245 de Margareta, contesă de Flandra: este vorba despre o serie de clădiri mici şi albe cu o grădină frumoasă în mijloc unde se retrăgeau comunităţile de „beghine” – văduve sau orfane, adesea din familii bogate, care trăiau în afara organizaţiei ierarhice a Bisericii, animate de spiritul mistic şi dedicate activităţilor de caritate şi de artizanat (astăzi, aici trăiesc maici benedictine).

Puteţi vizita mica biserică din 1602, casa maicii stareţe, pentru a intra apoi în parc spre sud până la faimosul lac al dragostei, Minnewater, ţintă ideală pentru o plimbare extrem de relaxantă. Info: ln&.Uit – Turismo Brugge, Concertgebouw, ‘t Zand nr. 34, tel. 05 50444646, www.brugge.be

Unde dormiţi

Firean Hotel (Anvers). Un hotel şarmant într-o clădire Art Déco de la 1929. Se bucură de o foarte bună reputaţie în toată Belgia. Info: Karel Oomsstraat nr. 6, Anvers, tel. 032310260, www.hotelfirean.com

B&B Maison Le Dragon (Bruges). Într-un palat privat exclusivist de secol XVI, în centrul istoric din Bruges, complet restaurat. Vă veţi simţi imediat în largul vostru cufundaţi printre mobile vechi, tablouri, oglinzi şi console de epocă. Info: Eekhoutstraat nr. 5, Bruges, tel. 05 0720654, www.maisonledragon.be

Poort Ackere Monasterium (Cent). O oază de linişte între zidurile unei foste mănăstiri. Camerele propun un amestec de stil neogotic şi tradiţional. Micul dejun, dacă permite vremea, se serveşte în minunata grădină interioară. Info: Oude Houtlei nr. 56, Gent, tel. 09 2692210, www.monasterium.be

Unde mâncaţi

Patrick Devos (Bruges). În spatele faţadei clădirii în stil gotic târziu se ascund saloanele în stil pur Art Nouveau ale acestui restaurant gestionat de unul dintre cei mai celebri maeştri bucătari ai Belgiei. Minunată este romantica grădină de iarnă. Info: Zilverstraat nr. 41, Bruges, tel. 05 0335566, www.patrickdevos.be

Het Pomphuis (Anvers). La 2 kilometri de centru, pe docul portului, un restaurant braserie într-o clădire veche cu hidrofoare enorme folosite în alte timpuri să golească de apă bazinul uscat pentru călăfătuire. Meniul propune bucătărie flamandă şi internaţională. Info: Siberiastraat, Anvers, tel. 03 7708625, www.hetpomphuis.be

Café Théâtre (Gent). Ambianţă cosmopolită şi stil rafinat în ceea ce odată era cafeneaua Operei din Gent, inaugurată în 1840, închisă în 1989 şi redeschisă în 1998. Bucătărie flamandă şi din diverse ţări ale lumii. Info: Schouwburgstraat nr. 5, Cent, tel. 09 2650550, www.cafetheatre.be

Nightlife

De Muze (Anvers). Această cafenea veche situată în Melkmarkt oferă muzică live, jazz şi blues începând cu ora 22. Duminica atmosfera se animă după-amiază. Info: Melkmarkt nr. 15, Anvers, tel.03 2260126.

‘T Poatersgat (Bruges). O pivniţă veche cu bolţi în cruce şi lumânări aprinse unde se poate gusta o infinită colecţie de beri belgiene, inclusive diferite tipuri produse la mănăstire. Nu degeaba în dialectul local numele berăriei înseamnă „gaura călugărului”. Info: Vlamingstraat nr. 82, Bruges, http://poatergat.com

Café Den Türk (Gent). În ciuda celor circa şapte sute de ani de istorie ai săi, rămâne un loc de întâlnire clasic al oamenilor locului, unde se stă cu plăcere la palaver ascultând muzică bună. Info: Botermarkt nr. 3, Cent, tel. 09 2330197, www.cafedenturk.be

Pentru toate celelalte informaţii: Biroul Belgian de Turism.

National Geographic, 52 de weekenduri de vis, Elena Luraghi şi Cinzia Rando, Editura Litera

[pro_ad_display_adzone id="95017"]

LĂSAȚI UN MESAJ