Dependenţa de calculator

1
1093

dependenta dee calculatorSpecialiştii încearcă să găsească un antidot pentru diferite tipuri de dependenţe care au fost deja clasificate drept boli psihice: dependenţa de tutun, de alcool sau de droguri. A apărut, însă, un nou tip de dependenţă, care este tot mai periculoasă. Dependenţa de calculator!

Aceasta începe să fie din ce în ce mai mult în atenţia psihologilor şi psihiatrilor. Şi asta, deoarece cu cât calculatoarele devin din ce în ce mai performante, cu atât se constată că dependenţa de ele creşte. Existenţa unor virusuri de calculatoare tot mai performante şi mai periculoase demonstrează cât de complexă şi interconectată a devenit populaţia dependentă de calculator.

Această formă de dependenţă se manifestă, după cum susţin specialiştii, la persoanele care au o anumită vulnerabilitate psihică. Unii o încadrează în categoria jocului de noroc patologic. Dacă opt ore pe săptămână reprezintă o valoare medie „normală” de utilizare a Internetului, persoanele dependente petrec peste 35 de ore în faţa calculatorului.

Dependenţa de calculator apare în principal la adolescenţi, care caută de cele mai multe ori un refugiu de lumea reală. Dar se manifestă şi la oamenii maturi şi, din ce în ce mai mult, chiar la copii. Şi este dificil să nu fie aşa în condiţiile în care calculatorul ţine minte ce ai de făcut, îţi spune care este situaţia „reală” prin statistici mondiale şi oricând poate produce mai multe nuanţe de culori decât a reuşit natura.
O formă a dependenţei de calculator, existentă în rândul adolescenţilor, este dependenţa de jocuri, fie că sunt de sine stătătoare (adică pot fi jucate de o singură persoană), fie că sunt în reţea (participă mai mulţi jucători). Chiar şi cei care fac publicitate jocurilor pe calculator folosesc adesea cuvântul „adictiv” (care dă dependenţă), pentru a sugera gradul de atractivitate a jocului respectiv.

Jocurile în reţea

Jocurile în reţea sunt cele care cauzează cea mai gravă dependenţă, potrivit mai multor psihologi şi psihiatri, care estimează că un jucător din opt este dependent. Conform psihiatrilor care se confruntă cu tot mai multe cazuri, după cum relatează AFP, un exemplu elocvent este „Halo 2” – joc ce are peste un milion de utilizatori pe Internet. Statisticile arătau la începutul lui 2005 că numărul de ore petrecute online de pasionaţii de „Halo 2” se apropia de o sută de milioane.

„Jocurile în reţea creează cea mai puternică dependenţă pentru că te supun unei mari presiuni din partea coechipierilor. Dacă vrei să renunţi, te ameninţă că găsesc pe altcineva în locul tău”, a declarat pentru AFP psihologul David Walsh, directorul Institutului Naţional de Studii privind Presa şi Familia de la Minneapolis, Minnesota. în opinia sa, unul dintre cele mai periculoase jocuri de acest gen este EverQuest.
Conform monitorizărilor făcute de psihologul american, unii adolescenţi joacă până la 70 de ore pe săptămână. Unul dintre cazurile cele mai grave este cel al unui băiat care se joacă toată noaptea şi adoarme în zori. „Când mama lui îi cere să înceteze, copilul ameninţă că o omoară sau se sinucide. El este monitorizat de un psiholog care pentru moment a recomandat să fie lăsat să se joace”, a povestit Walsh.

Violenţa – efect direct

Dependenţa de calculator şi mai ales cea de jocurile video tind să devină o adevărată problemă socială în Statele Unite. Dovadă a acestui fapt este înfiinţarea a numeroase asociaţii după modelul celor pentru alcoolici, care au ca scop susţinerea părinţilor de adolescenţi dependenţi de jocurile video şi calculator. Una dintre aceste asociaţii se numeşte „Jucătorii online anonimi”, fondată în 2002 de Liz Woolley, după sinuciderea fiului ei, tratat pentru depresie şi pasionat de EverQuest.

Un efect direct al dependenţei de jocurile video este violenţa. Din 81 de jocuri destinate adolescenţilor, analizate în 2004 de cercetătorii de la Harvard şi Spitalul pediatric din Boston, violenţa era prezentă în proporţie de 98% şi reprezenta 36% din timpul de joc. în 77% dintre ele apăreau morţi violente, la un ritm mediu de 122 de morţi pe oră. In plus, 90% dintre jocuri îşi obligă jucătorul să ucidă sau să rănească pentru a câştiga puncte. în total, cercetătorii au asistat la moartea a 11.499 de personaje în 95 de ore de joc.

Caracteristicile dependenţei

Conform psihologilor şi psihiatrilor care studiază fenomenul, dependenţa de calculator şi, implicit, de jocurile pe calculator are toate trăsăturile unei dependenţe similare celei de droguri sau alcool.

Dependenţa de calculator şi jocurile video este caracterizată de tendinţa de retragere din viaţa socială şi prezintă asemănări cu cea determinată de droguri sau alcool, după cum arată cercetătorii americani. Dependentul de calculator îşi restrânge activităţile sociale în favoarea consumului adictiv de realitate virtuală.

O bună parte din activitatea mintală a persoanei care se joacă intens pe calculator este legată de produsul care dă dependenţă. La un moment dat se pierde controlul asupra consumului. Cel în cauză nu se mai poate abţine să înceapă jocul, iar după ce a început, nu mai deţine control asupra timpului petrecut în faţa calculatorului. Dependentul de calculator începe să sufere de epuizare psihosenzorială cu cât timpul petrecut în faţa calculatorului este din ce în ce mai mare. Adolescenţii sunt atraşi de jocurile video pentru că acestea plasează jucătorul în centrul acţiunii, permiţându-i să-şi compenseze lipsa de încredere în sine, proprie vârstei. Dacă sunt întrebaţi, majoritatea pasionaţilor de jocuri pe calculator spune că ar putea renunţa la acestea dacă ar vrea şi neagă că ar fi dependenţi.

Conceptul inventat de gândirea modernă, cel de realitate virtuală, este atractiv deoarece face abstracţie de cea mai perisabilă noţiune a existenţei noastre: timpul. în realitatea virtuală timpul nu există.

„Sindromul tunelului carpian” este rezultatul folosirii intensive a tastaturii şi lovirea cu prea multă putere a tastelor, precum şi activitatea de lungă durată, fără pauză.

Între realitate şi virtual

Specialiştii consideră că nu este nimic rău în a petrece ceva timp în faţa calculatorului, în condiţiile în care computerul este un ajutor sau un mod de a te deconecta pentru câteva minute. Apare cu adevărat o problemă atunci când calculatorul înlocuieşte, treptat, viaţa reală. De exemplu, tot mai mulţi adolescenţi refuză să iasă cu prietenii la un joc de fotbal preferând o partidă de campionat mondial virtual, gen „FIFA World Cup”.

De asemenea, jocurile pe calculator devin din ce în ce mai atractive şi, implicit, mai pe-riculoase, cu cât permit crearea personajelor de cel care se joacă, în funcţie de trăsăturile pe care el le alege.

Conform specialiştilor în calculatoare şi creatorilor de jocuri pe computer, s-a separat potenţialul (virtual) de real (actual): nu există nimic din ceea ce este real care să mai fie în acelaşi timp şi virtual.

Internetul – dependenţa adulţilor

Dacă jocul pe calculator provoacă depen-denţă mai ales în rândul adolescenţilor, Internetul provoacă dependenţă adulţilor. Abuzul de Internet poate fi mult mai greu de sesizat deoarece pentru accesarea internetului pot exista diferite justificări de fo-losire pe tot parcursul zilei şi la locul de muncă, şi acasă. Psihologii atrag atenţia asupra faptului că unul din semnele prevestitoare tendinţei de abuz este impulsul de a întreba în primul rând Internetul atunci când avem o nelămurire. Un al doilea semn este navigarea din site în site, adică folosind oportunitatea de a urma un link şi de acolo altul şi aşa mai departe. Iar semnul cel mai clar este atunci când cunoşti aşa de bine Internetul, încât nu mai ai nevoie de motoare de căutare.
Dependenţa de Internet a fost deja clasificată ca tulburare clinică, iar cazuistica este din ce în ce mai bogată. La Conferinţa Asociaţiei Psihiatrice Americane, desfăşurată în mai 2004, la New York, dependenţa de Internet a fost inclusă pe lista bolilor care necesită acelaşi tip de abordare ca dependenţa de alcool, droguri sau de jocuri de calculator.

Boli ale dependenţei

Problemele oculare sunt cele mai frecvente în cazul celor care petrec foarte mult timp în faţa monitorului unui calculator. Cercetătorii atrag atenţia că 80% dintre cei care lucrează în fiecare zi în faţa unui monitor sunt predispuşi să aibă tulburări minore de vedere. Folosirea, în special de copii, a calculatorului mai mult de două ore pe zi poate duce la apariţia unor probleme specifice, printre care: cefalee, tulburări de atenţie, senzaţii de oboseală a ochilor, vedere înceţoşată, dureri la nivelul muşchilor gâtului şi umerilor.

Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că cititul la calculator este mai nociv pentru ochi decât cititul unei cărţi pe suport de hârtie. Şi aceasta, deoarece literele tipărite sunt caracterizate de o distribuţie unif-ormă a culorii şi margini bine definite. în schimb, caracterele virtuale nu au un contrast bine defi-nit. Intensitatea pixelilor este maximă în centru şi diminuată către margini.

Tulburările musculare şi osteo-articulare sunt pe locul doi în topul bolilor provocate de dependenţa faţă de calculator. Poziţia incorectă în faţa calculatorului şi durata acesteia sunt motivele principale din cauza cărora apar aceste tulburări. Dintre acestea, cel mai des întâlnite sunt afectarea coloanei vertebrale, hernia de disc, osteoporoza şi chiar un sindrom cauzat de poziţia rigidă a braţelor pe lângă corp.

Nu sunt de neglijat nici problemele neurologice care pot să apară în cazul dependenţei de calculator. Cea mai frecventă problemă neurologică se referă la posibilitatea declanşării crizelor de epilepsie.

Dependenţa poate fi mortală

În luna august 2005, o ştire incredibilă demonstra că dependenţa de calculator poate fi mortală. După 49 de ore de jucat nonstop pe calculator, într-un internet cafe, un sud-coreean a murit de epuizare. Bărbatul, în vârstă de doar 28 de ani, s-a prăbuşit brusc după ce a mâncat j foarte puţin şi nu a dormit deloc, refuzând să renunţe la jocul pe care îl începuse, „Starcraft”. Deşi a fost dus de urgenţă la spital, bărbatul a decedat după câteva ore. După cum a indicat poliţia sud-coreeană, bărbatul fusese concediat cu doar o lună în urmă pentru că lipsea de la serviciu din cauza jocului pe calculator, la care nu putea renunţa. Dependenţa de jocurile pe calculator este foarte răspândită în Coreea de Sud, ţară cu o puternică industrie de profil.

Irina Anchel, Farmacist.ro, Iunie 2006

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

1 COMENTARIU

  1. Dependenta de calculator nu este o problema doar in randul adultilor, ci si a copiilor. Baiatul meu pana acum un an petrecea peste 3 ore in fata calculatorului si il ridicam de pe scaun cu multe plansete si tam-tam, dar de cand l-am inscris la diferite activitati lucrurile s-au schimbat complet. Pentru a-i umple cat mai bine timpul, l-am inscris la handbal si dansuri, placandu-i cel mai mult sa danseze, poate aceasta determinare pentru dans vine si datorita coregrafului de la scoala (Scoala de dans Stop and Dance Bucuresti) care este foarte rabdator cu cei mici. Ma bucur tare mult ca a reusit sa scape de acea dependenta a jocurilor.

LĂSAȚI UN MESAJ