De ce este periculos să mâncăm noaptea? (I)

0
163

mancatul noapteaDe câte ori aţi auzit în ultimul timp că nu trebuie să mâncaţi seara sau că ultima masă ar trebui să fie în jurul orei şase? Cu siguranţă nici nu mai ţineţi minte de câte ori vi s-a spus asta până acum. Dar oare ştiţi exact care este motivul pentru care oamenii de ştiinţă recomandă acest lucru? Desigur, este vorba despre kilogramele în plus, dar în spatele acestui motiv există o explicaţi mult mai importantă pe care cu toţii ar trebui să o cunoaştem.

Nu sunt mulţi factori de mediu la fel de importanţi ca ritmul circadian, definit de totalitatea schimbărilor fizice, mentale şi comportamentale care intervin în ciclul de 24 de ore.

Comportamentul, fiziologia şi biochimia noastră reflectă ciclul zilnic al planetei, iar oamenii care nu reuşesc să se sincronizeze cu natura riscă să aibă şanse mai mari de a suferi de diabet, obezitate şi boli de inimă. Mai mult, bolile gastrointestinale, depresia şi alte boli similare sunt mai des întâlnite în rândul celor care nu au obiceiuri normale de somn.

Însă, potrivit unei noi cercetări, nu numai perturbarea sonului poate duce la simptome fiziologice nedorite, ci şi obiceiurile alimentare care tulbură ritmul circadian ne pot cauza probleme serioase de sănătate.

De-a lungul timpului au existat mai multe studii care au subliniat importanţa ritmului circadian. De exemplu, oamenii care lucrează în ture le-au oferit epidemiologilor informaţii preţioase cu privire la importanţa menţinerii unor modele normale de somn, care se traduc prin dormit pe timpul nopţii. În repetate rânduri s-a demonstrat că aceşti lucrători sunt predispuşi la dezvoltarea bolilor metabolice, iar unul dintre studiile care a analizat acest subiect a concluzionat că persoanele care lucrează în schimbul de noapte au cu 40% mai multe şanse de a dezvolta boli cardiovasculare. un alt studiu similar, realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Quebec a concluzionat că bărbaţii care lucrează în tura de noapte sunt de 3 ori mai predispuşi la cancerul de prostată. Cercetătorii canadieni sunt de părere că expunerea la lumină în timpul nopţii afectează producţia de melatonină şi declanşează un set de evenimente în interiorul corpului, care ar putea încuraja creşterea tumorilor.

Mecanismele din spatele acestor legături dintre ritmul circadian şi efectele sale asupra corpului nu sunt înţelese în totalitate, însă o multitudine de studii realizate atât pe animale, cât şi pe studii indică faptul că programul alimentar este un factor important implicat în menţinerea echilibrului energetic şi a sănătăţii.

În studiile pe rozătoare s-a observat că „simpla limitare a programului de hrănire la ore necorespunzătoare are consecinţe adverse”, a notat Joe Bass de la Universitatea Northwestern. Cercetările realizate pe şoareci au indicat că o dietă bogată în grăsimi administrată la orice oră din zi şi din noapte făcea ca animalele să devină obeze şi nesănătoase. Însă, dacă şoarecii erau hrăniţi numai în timpul nopţii (animalele din studiu erau nocturne şi deci în mod normal se hrăneau noaptea) efectele metabolice nedorite erau reduse drastic, în ciuda faptului că animalele consumau acelaşi număr de calorii ca înainte.

Mai mult, chiar şi abateri mai puţin majore de la ritmul circadian normal pot afecta modul în care procesăm mâncare. La începutul acestui an,  Frank Scheer de la Harvard Medical School şi Marta Garaulet de la Universitatea Murcia au publicat rezultatele unui studiu realizat pe 420 de indivizi din Spania care ţineau dietă. Participanţii s-au înscris pentru un program de pierdere în greutate, iar oamenii de ştiinţă le-au urmărit obiceiurile alimentare. Jumătate dintre participanţi aveau obiceiul de a consuma principala masă din zi înainte de ora 15:00, în timp ce restul participanţilor mâncau mai târziu.

Ambele grupuri au urmat o dietă similară, au făcut la fel de multe exerciţii fizice, au dormit un număr similare de ore şi au produs un nivel relativ egal de hormoni asociaţi cu foamea.

mancatul noaptea 3Cu toate acestea, cei care aveau obiceiul de a mânca masa principală mai devreme au slăbit mai mult, comparativ cu restul subiecţilor. „Aceste informaţii indică faptul că momentul în care consumăm masa principală poate prezice rata pierderii în greutate”, a explicat Scheer.

Constatările lui Scheer susţin ideea potrivit căreia metabolismul uman depinde în mare parte de „maşina” circadiană din genele noastre şi că orice nepotrivire între cele două poate afecta grav sănătatea.

Cercetătorul Satchidananda Panda, de la Institutul Salk pentru Studii Biologice a explicat foarte clar diferenţa dintre modul în care funcţionăm noaptea şi cel în care ne aflăm ziua declarând: „suntem animale diferite noaptea de ceea ce suntem ziua”.

Alte ceasuri ale corpului

Acum câteva decenii, majoritatea oamenilor de ştiinţă specializaţi pe studierea ritmului circadian ar fi descris ceasul circadian drept un sistem reglat de nucleul suprachiasmatic (NSC), un grup de 20.000 de neuroni din hipotalamus care serveşte drept conductor al ritmul de 24 de ore. La animale, s-a constatat că leziunile de la nivelul SCN afectează ritmul biologic. Cu toate acestea, restul corpului urma pasiv SCN-ul.

„Această idee s-a schimbat destul de rapid la sfârşitul anilor `90, după ce au fost clonate primele gene «ceas», care coordonează funcţiile ritmului circadian”, susţine Joseph Takahashi de la Howard Hughes Medical Institute

Odată cu identificarea genelor care sincronizează comportamentul şi funcţiile corpului organismelor cu rotaţia Pământului, Takahashi şi alţi oameni de ştiinţă au descoperit gene ceas exprimate în aproape fiecare ţesut din corp.

Aşa şi-au dat seama oamenii de ştiinţă că SCN-ul nu este singura parte din corp care se ocupă cu reglarea ceasului biologic. Şi alte elemente din ţesuturile periferice ajută la buna funcţionare ritmică de zi cu zi a organelor.

În intestin, de exemplu, motilitatea intestinală şi absorbţia diferă în funcţie de timpul zilei. La fel ca toate ceasurile din interiorul corpului, aceste ritmuri sunt ghidate de genele ceas care operează într-o buclă de feedback transcripţional. Adică, factorii de transcripţie, precum CLOCK şi BMAL1 activează expresia unui număr mare de gene ale căror proteine inhibă, la rândul lor, factorii CLOCK şi BMAL1, cauzând oscilaţii zilnice ale expresiilor lor.

Ceasurile circadiene periferice sunt ghidate de SCN, iar toate ceasurile sunt vulnerabile la zeitgeberi, termen provenit din limba germană şi care se referă la orice stimul extern care sincronizează un ritm biologic al organismului la ritul de 24 de ore. Pentru SCN, principalul zeitgeber este lumina. În schimb, ceasurile ţesuturilor periferice pot avea alt zeitgeber, precum consumul alimentar.

mancatul noaptea 2Pentru a ne delimita de explicaţia pur ştiinţifică putem lua ca exemplu ficatul unui şoarece. Acest organ are 300 de expresii ale genelor care oscilează atunci când şoarecelui nu i se permite să mănânce. Dându-i animalului acces la mâncare zi şi noapte, numărul expresiilor genetice creşte la 3.000. Mai mult, dacă şoarecii ar avea acces la mâncare doar 9 ore în timpul zilei (atunci când, în mod normal, rozătoarele dorm), numărul expresiilor ajunge şi la 5.000. Prin urmare, consumul de alimente are un impact major asupra ritmului de 24 de ore.

Într-un alt studiu, Vincent Cassone, profesor de biologie de la Universitatea din Kentucky, a constatat că tractul gastrointestinal al mamiferelor este sensibil la programul de hrănire. Mai mult, animalele care au ceasul intern principal disfuncţional (precum cele al căror SCN nu funcţionează normal), pot folosi consumul de alimente ca pe o cale de a-şi regla programul zilnic normal şi potrivit în funcţie de specie. „Dacă animalele sunt hrănite după un anumit orar, sistemul lor gastrointestinal le spune cât este ceasul”, a explicat Cassone.

În ciuda acestei aparente influenţe pe care o are aportul alimentar asupra ceasurilor din ţesuturile periferice, se pare că SCN-ul nu este chiar atât de afectat.

Prin urmare, oamenii de ştiinţă speculează că problemele de sănătate apărute în cazul oamenilor care lucrează în ture şi al şoarecilor hrăniţi atunci când ei ar fi trebuit, de fapt, să doarmă sunt cauzate de o desincronizare a SCN cu ceasurile periferice.

„Suspectăm că mâncatul la momente nepotrivite din zi face ca ceasurile periferice (din ficat, ţesutul adipos, pancreas şi muşchi) să ajungă într-o poziţie diferită de cea a SCN. Credem că acest lucru poate iniţia probleme în ritmul energetic al organismului”, a declarat cercetătorul Georgios Paschos, de la Universitatea Pennsylvania.

Sursa: descopra.ro

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ