Cum se formează seminţele?

0
898

seminteSeminţele protejează în interiorul lor o plantă în miniatură dotată cu toate părţile sale constitutive: rădăcinuţa, care se transformă în rădăcină, tulpiniţa care, în creştere, va susţine din ce în ce mai bine planta, şi frunzele embrionare sau cotiledonii care hrănesc planta până când frunzele definitive vor fi în stare să producă singure hrana. Seminţele care conţin o singură frunză embrionară, cum este sămânţa de porumb, se numesc monocotiledonate; seminţele care conţin două frunze embrionale, cum sunt cele de fasole, se numesc dicotiledonate. Aceste două tipuri de seminţe dau naştere unor plante cu caracterisitici diferite.

O peliculă protectoare

Pelicula care îmbracă sămânţa se numeşte tegument: în contact cu apa, acesta se umflă, se sparge, iar apoi se separă de sămânţă.

De ce mâncăm seminţele de cereale?

Rezervele alimentare din seminţele de cereale conţin carbohidraţi, grăsimi şi proteine şi de aceea sunt foarte importante pentru alimentaţia omului. De asemenea, partea externă a seminţelor (tărâţele) este bogată în celuloză, o fibră alimentară importantă: măcinata împreună cu sămânţa, se obţine faina integrală. Cerealele cele mai răspândite sunt: grâul, orezul, orzul, porumbul, secara şi ovăzul.

 Recorduri 

Cea mai mare sămânţă din lume este coco de mer, o nucă de cocos care creşte numai în insulele Seychelles. Cântăreşte până la 20 kg.

Seminţele cele mai mici sunt cele de orhidee epifita: un milion din aceste seminţe microscopice cântăreşte numai un gram.

Plantele monocotiledonate

Au frunzele înguste, cu nervuri paralele. Din această grupă fac parte lalelele, orhideele, cerealele (cum sunt porumbul, orezul şi grâul), multe legume (cum sunt ceapa şi sparanghelul), palmierul şi bananul.

Plantele dicotiledonate

Au frunzele late cu nervuri ramificate. Acestei grupe îi aparţin cel puţin 200 000 de specii diferite, printre care legumele, pomii fructiferi, viţa de vie, măslinul, planta de ceai şi arborele de cafea.

Cum se răspândesc seminţele?

Modalităţile prin care plantele îşi răspândesc seminţele sunt diferite şi uneori chiar foarte orginale.

Unele seminţe sunt împrăştiate de vânt, iar pentru a uşura această operaţiune, sunt prevăzute cu aripi, cum este cazul seminţei de arţar şi de tei, sau cu puf, transformându-se în mici paraşute, ca în cazul păpădiei.

Unele seminţe sunt dotate cu cârlige mici, cu care se agaţă de părul animalelor, fiind transportate la distanţă.

Seminţele protejate de fructe sunt înghiţite de animale, iar apoi eliminate, la terminarea procesului digestiv, departe de planta mamă.

Există plante, cum este macul, care atunci când fructul este copt „împuşcă” departe seminţele lor, cu ajutorul unor dispozitive speciale de lansare.

Alte plante încredinţează apei seminţele lor: nuca de cocos, de exemplu, poate să fie transportată departe de valurile mării.

Ce sunt fructele?

Când într-o floare începe să se dezvolte sămânţa, petalele cad, iar ovarul se îngroaşă transformându-se în fruct, cu scopul de a proteja sămânţa abia formată. Unele fructe sunt comestibile şi bogate în importante proprietăţi nutritive. Există fructe cu pulpa fragedă, suculentă şi dulce, cum sunt piersicile, portocalele sau perele şi fructe uscate, cum sunt alunele. Chiar şi roşiile sunt fructe.

Care sunt părţile din legume pe care le mâncăm?

Părţile comestibile ale plantelor erbacee sunt diferite: de la unele mâncăm rădăcinile, de la altele tulpinile, frunzele, tuberculul sau bulbul. La conopidă, partea comestibilă este floarea, iar la mazăre sunt seminţele.

Marea Carte, Ed. Litera International

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ