Cum îţi influenţează bunicii tăi destinul?

0
72

buniciMulte lucruri se moştenesc, într-o familie, de-a lungul mai multor generaţii. Meserii şi reputaţii, averi şi anomalii genetice – toate se pot transmite, printr-un lung lanţ, de la străbunici la strănepoţi. Dar, până de curând, nimeni nu credea că şi anumite întâmplări pot lăsa în ADN-ul oamenilor urme care să se transmită şi generaţiilor următoare.

Copii, părinţi, bunici şi străbunici

În urmă cu câteva luni, un studiu care a făcut vâlvă arăta că teama dobândită în cursul vieţii (o traumă) se transmite şi la urmaşi. Studiul fusese realizat pe şoareci, rezultatele fiind surprinzătoare, o serie de date referitoare la oameni confirmă această idee puţin înţeleasă şi încă acceptată.

Iată câteva dintre cercetările care documentează aceste noi descoperiri şi care au început deja să schimbe percepţia oamenilor despre natura moştenirii genetice.

Să luăm, de pildă, fumatul. Ştim că e dăunător celor care îl practică, dăunează şi celor ce stau în preajma fumătorilor. Ştim că femeile gravide care fumează influenţează negativ sănătatea copilului pe care-l poartă. Dar apare totuşi surprinzătoarea descoperire că, dacă o femeie a fumat acest obicei măreşte riscul apariţiei astmului la strănepoţii acelei femei, chiar dacă aceştia nici măcar nu şi-au cunoscut străbunica.

Dacă în acest caz e vorba despre un comportament voluntar, în multe alte cazuri e vorba despre evenimente traumatizante suferite fără nici o vină de oameni, influenţându-i şi pe urmaşii lor.

Alimentaţia, fumatul, chiar şi traumele – toate pot lăsa în materialul genetic urme care ce pot trece şi la generaţiile următoare.

Cercetătorii au studiat 303 persoane născute în 1890, 1905 şi 1920, precum şi pe cei 1818 părinţi şi bunici ai acestora. Au fost luaţi în calcul, factori precum abundenţa recoltelor şi preţurile alimentelor, folosind în acest scop date istorice, consemnate în documente din arhivele locale.

Rezultatele au fost interesante, scoţând la iveală modul de viaţă al părinţilor şi bunicilor, cum aceştia îşi puseseră amprenta asupra sănătăţii copiilor şi nepoţilor.

La vârsta de 9 ani, fiii (nu şi fiicele) unor bărbaţi care se apucaseră de fumat timpuriu în viaţă aveau un indice de masă corporală mai mare.

Nou aspect: moştenirea epigenetică

O altă cercetare în epigenetică este cea care a analizat efectele foametei asupra sănătăţii şi fiziologiei persoanelor care au suferit de ea, dar şi asupra urmaşilor acestora.

Foametea olandeză din 1944 a fost un eveniment pe cât de traumatizant pentru cei care au îndurat-o, pe atât de important pentru cercetarea ştiinţifică. Dincolo de tragedia umană, ceea ce a fost interesant, din perspectiva ştiinţei, a fost faptul că alimentele, frigul şi suferinţa psihică îndurată au avut urmări importante nu numai asupra celor care au supravieţuit, ci şi asupra urmaşilor lor, născuţi la luni sau ani de zile după această dureroasă întâmplare, şi chiar asupra copiilor acestora.

Un amplu studiu realizat ulterior de oameni de ştiinţă olandezi şi britanici a arătat, următoarele:

Copiii femeilor care fuseseră însărcinate în perioada foametei erau mai susceptibili de a suferi de diabet, obezitate şi boli cardiovasculare.

Ceea ce a fost cu adevărat uimitor a fost constatarea că, odată ajunşi la maturitate, aceşti copii au avut, la rândul lor, progenituri de statură mai mică decât media, deşi mamele acestora nu mai suferiseră de foame.

O confirmare puternică şi recentă a venit în urma unui remarcabil experiment pe şoareci care a arătat că un grup de animale cărora le fusese indusă teama de mirosul unei substanţe chimice numită acetofenonă transmiteau şi puilor (iar aceştia – puilor lor).

Un fenomen cu rădăcini misterioase

În secolul al XIX-lea, un biolog francez, Jean-Baptiste Lamarck, a susţinut că organismele vii pot dobândi, în cursul vieţii lor, trăsături pe care să le transmită generaţiilor următoare. Dar această viziune a fost discreditată ulterior, fiind considerată o idee greşită.

O femeie gravidă, expusă anumitor influenţe ale unor factori externi (alimentaţie, poluare etc.) poate influenţa fiziologia embrionului prin simplu fapt că acesta este intim legat de mama sa, hrănindu-se practic din sângele ei. Multor generaţii schimbările epigenetice nu este cunoscut încă; oamenii de ştiinţă explorează diferite ipoteze.

Un studiu din 2011 arătase că, la unii viermi nematozi, anumite „marcaje” erau asociate cu o durată mai mare a vieţii şi puteau fi transmise de-a lungul mai multor generaţii.

Aşadar, suntem încă în plin mister. Dar, specialiştii din domeniu sunt unanim de acord că anii următori vor aduce mari descoperiri şi că această direcţie de cercetare este pe cât de fascinantă, pe atât de importantă teoretic şi practic: ea ar putea lămuri multe aspecte neînţelese până acum ale eredităţii, deschizând noi orizonturi în genetica plantelor, în zootehnie, în diagnosticul şi terapia bolilor.

Mădălina M.

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ