Coroana răbdării

0
26

Cândva, la o sfântă mănăstire îşi făcea ascultarea un călugăr bătrân plin de credinţă şi de răbdare.

Într-o zi, însă, cuprins de un duh rău, lepădă de la sine tocmai această podoabă aleasă – RĂBDAREA – căzând astfel într-o greşeală grea. Peste noapte avu o vedenie; în vis, văzu o ceată de îngeri împletind o coroană de aur pe care o împodobeau cu pietre scumpe. El îi întrebă pe îngeri:

— Pentru cine faceţi această coroană atât de frumoasă?
— Pentru tine, răspunseră ei. Bătrânul călugăr mai întrebă:
— Şi când va fi gata?
— Când vei fi răbdat de ajuns!

Când s-a deşteptat din somn, călugărul a înţeles rostul acestei vedenii şi a zis cu umilinţă:
IARTĂ-MĂ, DOAMNE! VOI RĂBDA PÂNĂ LA SFÂRŞIT!

Pr. Valeriu Dobrescu, ,,Istorioare moral-religioase’’, Editura Icona, Arad, 2016