Controversele iscate în jurul lui Maryam, iraniana care a devenit prima femeie câştigătoare a „Nobelului” în Matematică

0
56

Controversele_iscate__n_jurul_lui_Maryam_-cf8844d4c4431720b93f08876ca5586cÎn februarie 1998, un autobuz cu care elita matematică a Universităţii Sharif, din Teheran, se întorcea de la o competiţie din oraşul Ahwaz, s-a prăbuşit într-o prăpastie. 7 matematicieni premiaţi şi 2 şoferi şi-au pierdut vieţile. Unul dintre supravieţuitori a fost Maryam Mirzakhani, care a devenit, pe 13 august 2014, prima femeie şi, în acelaşi timp, primul iranian, care a câştigat Medalia Fields, echivalentul premiului Nobel pentru matematică.

Vestea a fost sărbătorită în tot Iranul: însuşi preşedintele Hassan Rouhani a riscat o reacţie din parte radicalilor şi a postat pe Twitter o fotografie a femeii fără hijab: „ Felicitări pentru Maryam Mirzakhani, prima femeie care a câştigat vreodată Medalia Fields, umplându-ne de mândrie pe noi, iranienii”, a scris Rouhani pe Twitter, alături de două fotografii ale lui Mirzakhani: una cu văl, alta fără.
În conformitate cu legislaţia iraniană, în public, femeile trebuie să fie acoperite din cap până-n picioare, iar cele care sfidează această prevedere riscă pedeapsa cu închisoarea.
În anul 2010, o faimoasă avocată, luptătoare pentru drepturile omului, a fost condamnată la şase ani de închisoare pentru că a postat pe Internet un film cu ea fără hijab. Marzieh Vafamehr, o actriţă iraniană, a fost, de asemenea condamnată la un an de închisoare şi 90 de lovituri de bici, pentru că a apărut într-un film australian cu capul descoperit.
Negar Mortazavi, un activist social media, stabilit la Washington, a declarat pe Twitter că gestul preşedintelui iranian este unul fără precedent. Alt iranian, subliniind controversa pe care stârnit-o postarea lui Rouhani, a răstălmăcit cu umor cuvintele preşedintelui: „O felicit pe Mirzakhani cu sau fără hijab, dar te vom aresta când vei sosi în Iran, din cauza fotografiei cu capul descoperit”. Mulţi iranieni au lăudat-o pe Mirzakhani pentru această postare. Unul dintre ei a remarcat că preşedintele i-a apreciat creierul mai mult decât hijabul.
Dar în ciuda efuziunilor online, media locală din Iran a luat o poziţie ofensivă faţă de fotografia lui Mirzakhani cu capul desperit. Ziarul de stat din Iran a retuşat-o digital şi i-a pus pe cap o eşarfă, iar reformistul „Shargh” a publicat doar o schiţă a ei, din care îi apărea doar faţa.
 
70% din medaliaţii iranieni în fizică şi matematică au părăsit Iranul
Victoria lui Mirzakhani a stârnit de asemenea dezbateri despre exodul creierelor din Iran şi despre plecările masive ale medaliaţilor olimpici iranieni către Vest, în special în Statele Unite şi în Canada. Cel puţin trei supravieţuitori ai accidentului de autobuz din 1998, inclusiv Mirzakhani şi prietenul ei Roya Beheshti Zavareh, au părăsit de atunci ţara. Potrivit celor mai recente cifre oficiale, mai mult de 70% din medaliaţii iranieni în fizică şi matematică au părăsit Iranul, iar unii dintre ei lucrează acum la universităţi americane de top.
Behrang Noohi, de la Universitatea londoneză „Queen Mary”, care a ajutat-o pe Mirzakhani să se pregătească pentru olimpiadele internaţionale în anii 1990, a declarat că cei mai mulţi dintre intelectualii pe care-i cunoaşte au optat să rămână în străinătate: „Dintre oamenii pe din jurul meu, aproape 20 de iranieni, doar trei au decis să se întoarcă în Iran după terminarea studiilor”, a declarat el pentru The Guardian. Noohi, care a păstrat legătura cu Mirzakhani a menţionat că talentul ei a fost evident încă din fragedă copilărie .
Mohammadreza Jalaeipour, de la Universitatea Oxford, a declarat că succesul lui  Mirzakhani reprezintă, de asemenea, o consecinţă a eforturilor depuse de către sistemul de învăţământ iranian: „Este un sistem de învăţământ competent, care a descoperit-o şi a investit în ea vreme de mulţi ani”, a spus el referindu-se la timpul cât Mirzakhani a locuit în Iran, unde a câştigat aurul la două olimpiade internaţionale de matematică. În viaţa lor socială, femeile se confruntă cu multe restricţii, dar Jalaeipour a declarat pentru „The Guardian” că femeile din universităţile iraniene se bucură de aceleaşi şanse în timpul procesului de educaţie. „După ce am devenit o studentă absolventă la Harvard, am fost nevoită să explic în câteva rânduri că mi s-a permis să frecventez universitatea, pe când eram o femei din Iran”, a declarat chiar Mirzakhani într-un interviu.
 
O întoarcere controversată
Anul trecut, când Rouhani a vizitat New Yorkul, cu ocazia Adunării Generale a ONU, le-a promis iranienilor din exil că le va facilita întoarcerea acasă, spunând că iranienii au dreptul să revină oricând în ţara lor de origine.
Mirzakhani este căsătorită cu un om de ştiinţă ceh şi are o fiică. Mulţi se întrebă dacă mariajul lor ar putea fi recunoscut în Iran, unde femeile nu au voie să se mărite cu bărbaţi de altă religie, şi dacă ei ar putea să o ia în ţară pe fiica lor (un copil provenit dintr-o căsătorie considerată nulă de către oficialii iranieni). Isna, agenţia de ştiri quasi-oficială iraniană, a informat că Mirzakhani a fost invitată să participe la un seminar de matematică în Iran. Alţii au vorbit despre riscurile la care se supun iranienii care se întorc.
Omid Kokabee, un fizician iranian premiat de Universitatea din Texas, a fost închis şi condamnat la zece ani de închisoare după ce s-a întors în ţară. El se află şi acum în spatele gratiilor.
Sursa: adevarul.ro

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ