Conacul Bellu, monument de cultura şi artă românească

0
600

conac belluAmplasat într-un cadru feeric, Conacul Bellu a rămas puntea dintre cultura Ţării Româneşti de odinioară şi România modernă de astăzi. Acest spaţiu monumental poartă unul dintre cele mai sonore nume ale culturii româneşti, fiind considerat cel mai frumos conac de secol XIX din Ţara Românească.

„Casa mică” cum era denumită, a făcut parte dintr-un complex de clădiri, un complex arhitectonic ce a înfruntat cele două războaie mondiale şi mai ales teribilele cutremure din 1940, 1977, 1984 şi 1990. După 1990 “Conacul Bellu” a beneficiat de întreaga atenţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, ce a găsit resurse de a rezolva urgenţele de maximă necesitate.

Muzeul “Conacul Bellu” se află in Urlaţi, într-o zonă de basm, înconjurat de o grădină îngrijită exemplar. Nu doar interiorul conacului se bucură de grija sporită a conservatorilor, ci şi grădina şi aleile împrejmuitoare. Acest spaţiu reprezintă o reconstrucţie a stilului vechi românesc şi adăposteşte o serie de piese de mare valoare de artă plastică şi decorativă.

Casa, construită la începutul secolului al XIX-lea, adăposteşte un patrimoniu vast ce aparţine Muzeului Judeţean de Istorie Prahova şi, practic, se afişează ca o reconstituire a unei locuinţe boiereşti din secolul al XIX-lea.

conacul-bellu-009

Interiorul muzeului găzduieşte piese de mobilier aparţinând secolelor 17 şi 19, în diferite stiluri şi având diferite origini. Printe exponate găsim piese de origine arabă, turcă, florentină, italiană, bologneză, dar şi mobilier de influenţă japoneză.

Pereţii interiori ai muzeului susţin tablouri de pictură datând din secolul al 17-lea, icoane şi alte piese extrem de valoroase aparţinând marilor maeştri români Theodor Aman şi Ştefan Luchian.

Unul dintre saloanele muzeului Bellu gazduieşte obiecte de artă turceşti şi arăbeşti, exponate, de asemenea, foarte valoroase, lucrate prin intarsiere cu sidef, piese bătute din aramă, alamă şi covoare vechi de câteva sute de ani, aduse din orient de baronul Alexandru Bellu.

În 1926, muzeul a fost donat de către familia Bellu Academiei Române. La vremea respectivă, marele colecţionar de artă Alexandru Bellu işi dorea ca intreg domeniul de la Urlaţi să ajungă să fie vizitat şi apreciat de către generaţiile viitoare. Soţia sa a fost cea care a donat întregul monument cultural Academiei Române.

Cules de Alina Magdici

 Sursa: ph-online.ro

 [twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ